In timp ce majoritatea statelor europene au renuntat la gropile de gunoi, Romania continua sa le foloseasca, pierzand astfel sume colosale de bani care ar putea veni din reciclarea deseurilor
Comisarul european pe Probleme de Mediu, Janez Potocnik, a acordat ziarului „Adevarul“ un interviu prin care atrage atentia asupra unor probleme pe care tara noastra, desi poate accesa fonduri structurale, nu reuseste sa le rezolve. Potrivit acestuia, Romania are cel mai neperformant sistem de colectare a deseurilor din Uniunea Europeana, iar peste un sfert din populatia tarii nu are acces la acest sistem. In opinia comisarului, administratiile locale au sansa de a-si imbunatati infrastructura, cu ajutorul banilor si al expertilor europeni, insa proiectele se misca foarte greu, desi acestea ar aduce mii de locuri de munca si ar putea transforma deseurile in resurse valoroase.
„Adevarul“: In timpul ultimei dumneavoastra vizite in Romania, din luna octombrie, spuneati ca, prin intretinerea gropilor de gunoi, pierdem bani si oportunitati de creare a unor locuri de munca. Ce poate face Romania pentru gestionarea responsabila a gunoaielor, folosindu-se in acelasi timp si de fondurile europene?
Janez Potocnik: Intr-adevar, este o risipa enorma. Estimarile Uniunii Europene arata ca implementarea legislatiei in toate statele membre ne-ar ajuta sa economisim 72 de miliarde de euro anual si sa cream peste 400.000 de locuri de munca, pe plan european, pana in 2020, in acest sector. Romania ar trebui sa se focuseze pe limitarea consumului iresponsabil, refolosire si pe reciclare. Nu este descurajata indeajuns folosirea gropilor de gunoi. O solutie ar fi marirea taxelor pentru proprietari, educarea atat a producatorilor, cat si a consumatorilor, dar si implementarea sistemului „pay as you throw” (n.r. platesti cat de mult arunci). Modelul european recomanda strangerea de fonduri de catre municipalitati pentru modernizarea gropilor de gunoi si a sistemelor de colectare selectiva. Exista bani europeni pentru astfel de proiecte, insa este esential ca statele membre sa-si asume responsabilitatea gestionarii lor.
Referitor la micro-hidrocentrale, UE incurajeaza astfel de investitii, desi au un impact devastator asupra biodiversitatii. Care este compromisul propus de Uniune?
Avem nevoie de surse regenerabile de energie, iar reglementarile Comisiei ajuta la dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile si la conservarea biodiversitatii. Daca un proiect nu se incadreaza in limitele impuse de Natura 2000, atunci este oprit si beneficiaza de consultanta, in asa fel incat sa respecte in totalitate conditiile Uniunii Europene, in special Directivele privind calitatea apei si normele Natura 2000. Comisia verifica permanent autoritatile romane ca implementarea micro-hidrocentralelor sa respecte toate normele in vigoare.
Uniunea Europeana nu are un set de reguli privitoare la mineritul cu cianuri. Ce parere aveti despre acest fapt?
Nu este chiar asa. Directivele privitoare la deseurile din minerit, implementate inca din 2008, stipuleaza clar limitele in care pot fi folosite cianurile inainte de a fi depozitate. Acestea sunt cele valabile peste tot in lume si prevad distrugerea aproape in totalitate a acestor deseuri inainte de a fi depozitate.
Comisia Europeana incurajeaza dezvoltarea surselor de energie regenerabila, precum parcurile eoliene sau hidro-microcentralele prin programe cu bugete colosale, insa sanctioneaza Romania pentru astfel de proiecte. Cum se poate explica acest paradox?
Intr-adevar, Comisia Europeana incurajeaza dezvoltarea acestor surse de energie, insa numai pe cele care respecta prevederile Uniunii. Dezvoltatorii si autoritatile locale pot primi consiliere din partea expertilor europeni pentru a se alinia directivelor in vigoare. Amendarea unor state de catre Uniunea Europeana survine doar atunci cand Curtea Europeana de Justitie constata ca, dupa impunerea unui infringement, tara respectiva nu-si revizuieste politicile. Romania nu a ajuns pana acolo inca si speram sa ramana asa. Noi vrem sa gasim cat mai repede solutiile corecte, care pot fi aplicate aici. Ca si micro-hidrocentralele, parcurile eoliene trebuie sa respecte prevederile Natura 2000. Dobrogea este o zona foarte importanta pentru pasarile migratoare, iar Comisia pentru Probleme de Mediu analizeaza chiar in aceste zile daca parcurile nou construite in Dobrogea respecta legislatia europeana.
Ati vizitat Delta Dunarii acum aproximativ o luna. Ce strategie recomandati Romaniei pentru a putea beneficia de privilegiile pe care ni le ofera o astfel de resursa si sa conservam ecosistemul delicat de acolo?
Suntem constienti ca Delta Dunarii este un ecosistem unic care adaposteste cea mai mare zona umeda dintre Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Are o importanta vitala in fenomenul de migratie si ascunde o bogatie inestimabila. Unicitatea Deltei va ofera sansa sa dezvoltati sectoare precum turismul ecologic, productia de alimente biologice, traditionale etc. Trebuie sa va concentrati pe integrarea naturii si respectarea ei, in acord cu prevederile europene. Cea mai mare problema este lotizarea spatiului respectiv.
In opinia dumneavoastra, care sunt prioritatile Romaniei in materie de mediu?
Este esential pentru Romania sa-si schimbe politica de colectare a deseurilor. De asemenea, ar trebui sa va concentrati asupra sistemului de alimentare cu apa potabila, calitatea aerului si conservarea zonelor protejate. In Romania, 99% din deseuri ajung in gropile de gunoi si mai bine de un sfert din populatie nu are acces la sistemul municipal de colectare a deseurilor. Prin implementarea legislatiei europene ati putea crea mii de locuri de munca si sa reduceti emisiile de gaze poluante. De asemenea, ati putea transforma deseurile intr-o resursa valoroasa, prin reciclare si refolosire. Sunt foarte multe oportunitati de accesare a banilor europeni, pentru aceste probleme. Cea mai buna solutie ar fi Fondurile Structurale. In opinia mea, investitiile in capitalul natural al unei tari, precum padurile, apa sau zonele protejate, ar putea fi motorul unei economii rurale eficiente.
