Pionier al agriculturii ecologice: Romanii tin pasul in competitia europeana

0
48
Pionier al agriculturii ecologice: Romanii tin pasul in competitia europeana
Pionier al agriculturii ecologice: Romanii tin pasul in competitia europeana

Teodora Aldescu este femeia care a „nasit” agricultura ecologica din Romania. A vazut potentialul acestei piete si a corelat legislatia nationala cu cea europeana, lucru ce permite fermierilor sa beneficieze, in prezent, de subventii si pe acest segment de piata.

Ea a fost responsabila cu agricultura ecologica timp de zece ani (2000-2010), in cadrul ministerului de resort. Isi aminteste de primele produse cu adevarat ecologice realizate in Romania si vorbeste cu mandrie despre boom-ul pe care l-a inregistrat aceasta piata in 2007, odata cu intrarea Romaniei in UE.

In prezent director al Asociatiei EcoR Partner, Teodora Aldescu are convingerea ca Romania concureaza, cel putin la capitolul produselor ecologice, cu celelalte state europene dezvoltate si se asteapta ca numarul operatorilor sa creasca in continuare, atat datorita subventiilor, cat si a cererii de pe piata.

PRIMELE PRODUSE ECOLOGICE DIN ROMANIA

V-ati ocupat de acest segment al produselor ecologice inca din anul 2000, cand putina lume din Romania cunostea beneficiile acestor produse. Cum era vazuta aceasta piata atunci si care este situatia in prezent?

Prima data s-a auzit de aceste produse ecologice in 1992, cand statiunea de legume Bacau a infiintat primele culturi comparative: agricultura conventionala si ecologica.

Produse ecologice se fac in Romania, as spune, din anii 1997, primul producator a fost Asimature care avea sediul in Sibiu la Tichindeal. Ei, in colaborare cu afaceristi elvetienii, au facut prima fabrica de procesare a laptelui de oaie si au obtinut primele produse ecologice.

In 2000, impreuna cu asociatia Bioterra am infiintat un colectiv „Verde” si avand in fata regulamentul comunitar 2092/1991, am facut prima legislatie in agricultura ecologica: Ordonanta 34/2000 care functioneaza si in prezent. Acestea au fost inceputurile agriculturii ecologice. Evident ca dupa aparitia acestei ordonante, noi am facut norme metodologice si am creat cadrul legislativ national si evident ca piata a inceput sa se formeze.

In ce perioada a explodat cererea pe aceasta piata a produselor ecologice?

Parerea mea este ca momentul de explozie a fost intrarea noastra in Uniunea Europeana, atunci cand am preluat toata legislatia comunitara. In acest sistem, legislatia europeana se aplica cu punct si virgula. As spune ca momentul de rascruce a fost in 2004 atunci cand am reusit sa armonizam legislatia nationala cu cea comunitara. Deci, in 2004 Romania avea sistem de agricultura ecologica similar cu cel comunitar, lucru dovedit si de o monitorizare a Comisie Europene.

Sigur ca, momentul crucial a fost in 2007, atunci cand am intrat in UE si schimburile intracomunitare au devenit posibile. In felul acesta gama de produse procesate care se obtineau in Romania a fost completata de produsele importate din tarile UE si nu numai.

Totusi, marele castig din aceasta aliniere la standardele UE este aceea ca fermierii incep sa primeasca subventii….

Sigur ca da. Noi am avut sprijn in toata aceasta perioada pe agricultura ecologica. Tin minte ca prima forma de sprijin a venit in 2004, iar in 2010 apare acest sprijin pe durata perioadei de conversie si, din 2007, odata cu PNDR, sub masura plati de Agro-mediu sunt diverse alte forme de sprijin. De pilda, este sprijinul pentru ingrasaminte verzi, sprijinul pentru pasunile montane – tot o forma de subventie pentru agricultura ecologica.

SITUATIA AGRICULTURII ECOLOGICE IN PREZENT

Tinem pasul cu celelalte state europene in ceea ce priveste piata produselor ecologice?

Sigur ca da. In primul rand avem legislatia identica. In ultimii ani, datorita sprijinului pe durata perioadei de conversie, s-a produs o expansiune a numarului de operatori.

Potrivit statisticilor din 2012, numarul operatorilor care aplica agricultura ecologica a ajuns la 26.000. Sigur, boom-ul s-a produs in 2012 datorita sprijinului pe durata de conversie de la agricultura conventionala la cea ecologica.

In 2012 suprafata estimata cultivata in agricultura ecologica este de 450.000 de hectare, iar in 2004 Romania avea doar 17.000 de hectare. Este un salt semnificativ!

In plus, se inregistreaza si o diversificare a produselor procesate. Daca ne referim la produsele certificate ecologic, Romania este preponderent exportatoare de materie prima, dar in ultimii ani s-a diversificat si gama de produse procesate.

Va continua sa creasca numarul operatorilor in perioada urmatoare sau asistam la o saturare a pietei?

Sigur ca asteptarile noastre tin de Noua Politica Agricola Comuna care se va implementa prin noul Plan de Dezvoltare Rurala. Eu consider ca totul poate depinde atat de sprijinul care se va face prin PNDR, precum si prin actiunile de promovare pe care le fac asociatiile.

Produsele ecologice, dincolo de faptul ca nu contin nici o substanta chimica de sinteza aduc un mare beneficiu: ajuta la protectia mediului.

CELE MAI MARI DIFICULTATI

Care sunt cele mai mari probleme pe care le intampina operatorii de pe aceasta piata?

Specificitatea domeniului – Sigur ca dificultatile sunt multe si marunte. Producatorul care intra pe acest segment de piata si care nu cunoaste foarte bine subiectul se loveste de birocratie. Sistemul nostru este unul foarte flexibil. Nu trebuie sa faci foarte multe documente, insa este foarte strict si care se bazeaza in exclusivitate pe lucruri documentate. Toate intrarile in acest sistem se fac pe baza de documente.

Existenta unui organism tert de supraveghere – In plus, dificultatea consta si in faptul ca in acest sistem intervine si un organism tert de Inspectie si Certificare. Cand esti sub contract cu un asemenea organism, trebuie sa respecti legislatia si a regulile de productie din acest sistem si sigur trebuie sa faci fata la toate cerintele acestei legislatiei.

Lipsa de informare – Cred ca este nevoie de formarea operatorilor. Noi consideram ca o conditie ca un fermier sa se inregistreze in acest sistem poate fi aceea ca el sa dovedeasca ca a urmat un curs de agricultura ecologica.

Subliniez ca agricultura ecologica nu inseamna intoarcerea la agricultura bunicii. Este un sistem modern in care trebuie sa fii profesionist astfel incat, in conditiile in care, nu aplici nici un ingrasamant sa reusesti sa ajungi la randamentele de productie din agricultura conventionala. Formarea operatorilor mi se pare deosebit de importanta.

Gasirea cumparatorilor – Alte greutati ale fermierilor tin, desigur, in momentul in care au productia certificata de a gasi cumparatorii. Noi ii sfatuim pe toti operatorii nostri sa nu inceapa o afacere de acest gen decat atunci cand are un precontract facut pentru a-si valorifica marfa la valoarea ei. Au fost situatii in care, neavand acest cumparator, au fost nevoiti sa isi vanda marfa la pret de produs conventional.

Pe de alta parte, la nivel comunitar, piata produselor ecologice este singura piata in care cererea este mai mare decat oferta, dar aici intervine iar sarcina de a identifica noi piete si de a le pune la dispozitia operatorilor cumparatori de produse ecologice. Eu cred ca Romania a facut demersurile necesare. Participarea la targul BioFach, care este cel mai mare targ de produse organice a insemnat sa pui fata in fata producatori romani cu potentiali cumparatori din toata lumea.

Lipsa inputurilor pe piata locala – O alta problema este legata de faptul ca noi, in Romania, nu producem inputuri specifice pentru agricultura ecologica. Din acest motiv trebuie sa apelam la importuri si ma refer la ingrasamintele permise. Agricultura ecologica permite utilizarea unor ingrasaminte care sa nu fie sintetizate chimic.

Noi nu avem inca in acest moment tot spectrul de substante de protectia a plantelor. Asociatia in care lucrez va realiza in urmatoarea perioada un catalog al inputurilor in care producatorii sa gaseasca contactele pentru procurarea semintelor necesare, ingrasamintele si alte substante pentru protectia plantelor.

Care sunt procedurile de inregistrare in acest sistem?

Primul pas: documentarea. Exista pe site-ului ministerului Agriculturii (www.madr.ro) o rubrica speciala pentru agricultura ecologica. De acolo, agricultorii pot obtine informatiile necesare pentru a porni o asemenea cultura.

Pasul doi: sa contacteze un organism de inspectie si Control. Lista se gaseste pe site-ul MADR. Incheie un contract cu acest organism, reprezentantii vor furniza agricultorului toata documentatia necesare.

Pasul trei: dupa ce are contractul incheiat, fermierul trebuie sa mearga la Directia Agricola Judeteana in raza careia se afla. Acolo sunt disponibile fisele de de inregistare. Atentie, insa ca aceasta inregistrare se face o data pe an! Se depune fisa completata si se ataseaza contractul cu organismul de inspectie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here