Poluarea luminoasa

exxonPoluarea luminoasa este produsa de iluminarea urbana ineficienta, de iluminarea incorecta a drumurilor si autostrazilor sau de iluminarea privata inadecvata si provoaca o serie intreaga de probleme.

Se vorbeste de poluare luminoasa atunci cand luminile artificiale sunt atat de numeroase si omniprezente incat dauneaza intunericului normal si dorit pe timpul noptii.

Astfel, la caderea noptii, nenumarate surse de lumina artificiala(iluminare urbana, panouri publicitare, birouri iluminate in permanenta…) inlocuiesc soarele din orase pana la cel mai mic sat.

Poluarea luminoasa este o forma de poluare foarte putin amintita caci pana acum a fost putin periculoasa pentru sanatate in comparatie cu alte surse de poluare clasice : deseuri, ceata, ape murdare…

Poluarea luminoasa inseamna:

  • Imense costuri energetice inutile
  • Probleme legate de securitate
  • Distrugerea ecosistemelor bazate pe succesiunea noapte-zi
  • Probleme de sanatate la nivelul populatiei
  • Reducerea activitatii observatoarelor astronomice, precum si a astronomilor amatori

Incepand din 1830, responsabilii cu iluminatul Parisului aprindeau decat un   din doua in noptile cu luna plina pentru a economis energie.

 Supra-iluminarea

Supra-iluminarea reprezinta folosirea excesiva a luminii. La nivelul unei tari supra-iluminarea este responsabila pentru irosirea a zeci de mii de barili de petrol si carbune intr-o singura zi. Studiile internationale au aratat ca intre 30-60% din energia consumata pentru iluminare este total inutila. 1 KW/h de electricitate este echivalentul a 2 LB de CO2. Prin urmare, un bec obisnuit de 500 de W lasat aprins toata noaptea timp de un an va consuma 2640 Lb sau 2000kg de CO2. O cantitate echivalenta cu cea consumata de un motor diesel in 13 000 km.

Supra-iluminarea este produsa de mai multi factori:

  • Modele improprii de becuri folosite pentru cladirile de birouri si stabilirea unor standarde de iluminare prea ridicate pentru diferite tipuri de munca.
  • Mentinerea becurilor aprinse in birourile unde noaptea nu se mai lucreaza.
  • Alegerea gresita a tipurilor de becuri si montarea lor incorecta facand ca acestea sa nu directioneze lumina direct spre sol, ci catre cer.
  • Lipsa unor temporizatoare, a unor senzori de prezenta sau a altor tipuri de intrerupatoare controlate pentru a stinge lumina atunci cand ea nu mai este necesara.
  • Intretinerea inadecvata a sistemelor electrice care conduce la risipa de energie si deci la costuri suplimentare.
  • Insuficienta informare si instruire a populatiei despre utilizarea sistemelor energetice eficiente.
  • Majoritatea acestor probleme pot fi rezolvate cu ajutorul tehnologiilor moderne existente, cu costuri foarte mici; totusi exista foarte multa inertie in domeniul industriei producatoare de lampi, iar „vechile obiceiuri” creeaza o bariera in corectarea greselilor. Cel mai important lucru este informarea oamenilor asupra faptului ca exista un beneficiu urias in reducerea supra-iluminarii.

    Stralucirea cerului de noapte

    Acest tip de poluare luminoasa se refera la producerea unei „cupole de lumina” deasupra zonelor suprapopulate. In aceste zone, din cauza iluminatului public bazat pe lampi cu vapori de mercur, cerul apare luminat intr-o culoare rosiatica. Stralucirea cerului de noapte de deasupra oraselor este provocata de  faptul ca majoritatea lampilor permit scapari masive de lumina catre cer. Aceasta lumina se reflecta in smogul orasului si in straturile atmosferice si produce un adevarat halou.

    Haloul urban este de cele mai multe ori mai stralucitor decat strazile orasului unde ar trebui sa fie lumina. In acest tip de poluare luminoasa se poate vedea foarte bine risipa de energie. Il puteti observa mergand in afara orasului unde locuiti. De la Babele, de exemplu, puteti vedea haloul Bucurestiului si al orasului Targoviste.

    O reglementare a iluminatului public si privat, alaturi de reducerea poluarii aerului ar duce la o diminuare a haloului citadin.

    Luminile orbitoare

    Luminile care sunt foarte stralucitoare si care ne intra direct in ochi ne fac sa nu mai vedem bine diferenta dintre zonele luminate si cele intunecate. Cu alte cuvinte, maresc contrastul dintre intuneric si lumina. De exemplu, atunci cand ne uitam direct la filamentul unui bec, nu mai putem observa ce este in spatele acestuia din cauza luminii orbitoare care ne intra in ochi. O lumina foarte stralucitoare care intra direct in ochii pietonilor sau al soferilor poate diminua vederea de noapte pana la o ora de la expunere. Acest lucru constituie un pericol mai ales pe drumurile publice unde o astfel de lumina poate chiar orbi temporar soferii sau pietonii, crescand riscul unor accidente.
    Acest tip de stralucire poate fi de mai multe tipuri:

  • Stralucire orbitoare – cu efecte asemanatoare celor provocate de lumina solara. Ea produce deficiente de vedere temporare sau permanente.
  • Stralucire ce produce orbire temporara – are efect asemanator celui produs de farurile unei masini, de lumina ce se transmite prin ceata. Acesta produce reducerea temporara si semnificativa a capacitatii vizuale.
  • Stralucire deranjanta – nu creeaza o situatie periculoasa in sine, fiind mai mult iritanta sau enervanta, dar la o expunere de lunga durata poate produce oboseala oculara sau psihica.
  • O montare corecta a becurilor de pe strazi – lumini indreptate la 90 de grade astfel incat sa lumineze strict solul cu abajururi cut off – ar impiedica lumina sa bata direct in ochii soferilor.

    Gruparile excesive de lumini

    Luminile de mai multe tipuri adunate la un loc pot produce confuzie, pot distrage atentia de la obstacole (inclusiv de la cele pe care intentionau sa le ilumineze), putand conduce la accidente. Gruparile de lumini se pot observa in special pe drumuri acolo unde iluminatul este prost conceput sau in locurile unde exista reclame luminoase sau iluminate pe marginea drumului. Ele pot foarte usor sa distraga atentia soferilor si sa conduca la accidente.

    Gruparile de lumini pot fi, de asemenea, deranjante sau periculoase pentru traficul aerian, iluminarea inadecvata a drumurilor sau a zonelor de langa aeroporturi putand crea confuzie pentru piloti. Parcarile hypermarketurilor, blocurile pline de reclame luminoase, benzinariile din orase, toate acestea ne polueaza luminos in fiecare noapte.

    Reglementari simple si logice pana la urma pot disemina aceste grupari de lumini si reduce considerabil costurile energetice. Inchiderea luminilor din parcarile pustii ale hypermarketurilor dupa inchiderea magazinului, restrictionarea reclamelor luminoase sau iluminarea lor prin spoturi indreptate strict spre panouri.

    Lumina care trece de limita proprietatii

    Acest tip de lumina este cel care trece de la o proprietate la alta peste gardul vecinului. O problema majora apare atunci cand lumina de la un bec foarte puternic folosit pentru iluminatul intrarilor sau al gradinilor intra in camera vecinilor provocand acestora insomnii sau incapacitatea de a mai privi prin propriul geam.
    Acest tip de poluare reprezinta o problema pentru astronomii amatori care sunt privati de placerea de a observa cerul de pe proprietatea lor. Majoritatea observatoarelor astronomice sunt inconjurate de zone de restrictii severe privind emisia de lumina. Nu si in Romania. Numeroase orase de pe mapamond au emis legi care privesc reglementari foarte stricte privind lumina care trece de limita proprietatii. Nu si in Romania.

    Lumina care trece de limita proprietatii poate fi usor indepartata printr-o reglementare care sa interzica unui propietar sa-si monteze sisteme de iluminat care deranjeaza pe vecinii sai.

    Efectele poluarii luminoase

    • Risipa de energie

    Iluminarea este responsabila pentru un sfert din energia consumata la nivel mondial. Dupa cum am vazut insa o buna parte din aceasta energie este risipita. Supra iluminarea si gruparile excesive de lumini sugereaza clar o folosire inutila a energiei electrice. Sa luam ca exemplu iluminatul stradal prost montat din Bucuresti.

    Unghiul de 130 de grade dintre stalp si bratul acestuia si abajururile rotunde prin care se vad becurile fac ca aproximativ 30% din energie consumata sa fie risipita spre cer, acolo unde nimeni nu are nevoie de lumina. Corect ar fi ca bratul stalpului sa formeze un unghi de 90 de grade astfel incat lumina sa fie concentrata pe sol, acolo unde avem nevoie de ea. Un abajur cut off – plat in partea de unde iese lumina si nu bombat – ar impiedica lumina sa se disperseze in aer. Aceste doua masuri simple ar face ca in loc sa folosim un bec de 100W din care 30% se pierde, am putea utiliza un bec ecologic de 70W cu acelasi grad de iluminare a solului si fara poluare luminoasa.

    • Efecte asupra sanatatii

    Omul ca si orice alta vietate s-a adaptat constant la mediul in care traieste. Succesiunea zi-noapte este o componenta esentiala a mediului in care traim, astfel ca viata s-a adaptat in dezvoltarea sa la acest ciclu. Iluminarea pe timpul noptii poate deruta sau chiar afecta omul daca aceasta lumina ajunge si acolo unde nu este necesara. Cu alte cuvinte, daca in loc sa ne luminam strazile, gradinile propriilor case sau interiorul cladirilor, iluminam geamurile blocurilor sau pur si simplu aruncam lumina in aer.

    Studii medicale privind efectele luminii excesive asupra omului au aratat ca poluarea luminoasa sau expunerea indelungata la lumina poate produce o multitudine de efecte adverse asupra sanatatii. Supra-iluminarea sau compozitia spectrala improprie a luminii duc la: migrene repetate, oboseala, stres, scaderea functiilor sexuale si stari de panica. De asemenea, s-a descoperit o legatura intre expunerea la lumina pe timp de noapte si riscul aparitiei cancerului de san, din cauza scaderii secretiei de melatonina.

    • Distrugerea ecosistemelor

    Dereglarea ritmului zi-noapte poate afecta si comportamentul animal. Poluarea luminoasa conduce la derutarea pasarilor, scaderea interactiunile de tip competitional intre animale, poate schimba relatia de tip prada-pradator sau poate influenta psihologia animala.

    Studiile au aratat ca poluarea luminoasa produce disfunctii in cresterea si dezvoltarea zooplanctonului si plantelor acvatice din jurul oraselor ceea ce duce la alterarea calitatii apei cu influente asupra intregului ecosistem. De asemenea, este perturbata activitatea fluturilor de noapte si a pasarilor nocturne cu efecte negative asupra intregului lant trofic. Pasarile migratoare sunt la randul lor dezorientate de lumina pe timp de noapte.
    Ecloziunea broastelor testoase se produce pe intuneric pentru ca puii sa fie feriti de pradatori, iar in cazul poluarii luminoase din apropierea tarmurilor acestia sunt expusi pericolelor sau sunt dezorientati si nu mai gasesc drumul spre ocean. Batracienii si salamandrele sunt animale nocturne pe care le afecteaza lumina artificiala determinand o rata foarte scazuta de reproducere cu efecte grave asupra speciei si ecosistemului in care traiesc.

    Probleme de siguranta

    Majoritatea oamenilor doresc cat mai multa lumina pentru a se simti mai in siguranta noaptea. Iluminare nocturna care foloseste lampi inadecvate si incorect amplasate poate conduce insa la o scadere a sigurantei pe timp de noapte. Lampile instalate necorespunzator pot mari contrastul dintre zonele de umbra si lumina, oferind raufacatorilor locuri mai bune pentru a se ascunde.

    Daca ne-am afla pe o strada unde este intuneric bezna nu ne-ar putea ataca cineva pentru ca nu ne-ar vedea. In schimb, daca suntem pe o strada unde lumina altereaza cu intunericul, vom merge pe partea iluminata, in timp ce un posibil agresor a-ar ascunde in intuneric. Noi nu l-am vedea, insa el pe noi da. Mai mult decat atat, s-ar putea folosi de becurile orbitoare care ne bat in ochi pentru a nu fi identificat. Solutia? Concentrarea intregii lumini spre sol.

    De asemenea, Cercetarile „Grupului de Informare despre poluarea luminoasa din New England” arata ca luminile stradale inadecvate precum si reflectoarele care trec de limita proprietatilor pot fi foarte periculoase pentru pietoni, biciclisti si motociclisti din cauza umbrelor pe care le produc.

    Efecte asupra astronomiei

    Unul dintre efectele cele mai evidente se refera la privarea locuitoriilor din orase de observarea stelelor, a constelatiilor si a galaxiilor. Stralucirea cerului pe timp de noapte reduce contrastul pe bolta cereasca facand foarte greu sesizabile (sau deloc) stelele si galaxiile.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care observatoarele noi au fost construite in zone pustii, pe varfuri de munte, uneori deasupra plafonului de nori. Unii astronomi folosesc filtre speciale impotriva poluarii luminoase. Acestea filtreaza liniile spectrale emise de lampile cu vapori de sodiu si de mercur, marind astfel contrastul si imbunatatind imaginea galaxiilor si a nebuloaselor.
    Observarea cerului ar trebui insa sa fie accesibila oricui fara efort suplimentar. Cerul a fost dintotdeauna la indemana oricui. Lumina care depaseste limitele proprietatii este foarte deranjanta pentru faptul ca o parte din ea poate intra in tubul telescopului si determina o scadere substantiala a imaginii.

     

    Cum se poate reduce poluarea luminoasa?

    Solutia pentru reducerea poluarii luminoase este extrem de simpla. Ea se reduce la a ne asigura ca lampile lumineaza numai acolo unde este necesar, nu inspre cer, nu inspre casele vecinilor si in nici un caz inspre ochii soferilor. Folosirea unor lampi ecologice (cu eficienta maxima) reprezinta solutia perfecta. Trebuie numai ca acestea sa fie indreptate in jos si nu in alte directii.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *