Presedintele GEC Nera: Construirea de microhidrocentrale in zona Prigor va avea efecte grave asupra biodiversitatii

0
300
Presedintele GEC Nera: Construirea de microhidrocentrale in zona Prigor va avea efecte grave asupra biodiversitatii
Presedintele GEC Nera: Construirea de microhidrocentrale in zona Prigor va avea efecte grave asupra biodiversitatii

Constructia a doua microhidrocentrale (MHC) pe raul Nera, in judetul Caras-Severin, ar putea avea efecte grave asupra biodiversitatii, a declarat miercuri, 10 februarie, pentru Agerpres, presedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera din Oravita, Cornel Popovici Sturza.
”Impactul executiei celor doua microhidrocentrale este unul major asupra biodiversitatii, ca si componenta a ecosistemului raului Nera, a partii valoroase a biodiversitatii, care este statuata in zona, prin arii nationale protejate. Aceasta este una din probleme. Cea de-a doua se refera la legalitatea constructiei acestora, adica avem dubii serioase in legatura cu studiul de impact, care evita, cu destul de multa abilitate, sa spuna ce s-a intamplat in Romania, in ultimii 20 de ani, legat de executia de microhidrocentrale. In mod normal, acest studiu este dedicat publicului, care trebuie sa stie care este riscul unor asemenea executii. Nu in ultimul rand, cei mai multi oameni sunt revoltati de distrugerea peisajului din amonte de raul Nera, pentru ca asemenea lucrari lasa urme adanci, ireversibile asupra acestei mirifice lumi din zona”, a afirmat Cornel Popovici Sturza.

Reactia GEC Nera a venit in urma anuntului facut de Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin, prin care se supun spre dezbatere publica cele doua studii de impact privind construirea a doua microhidrocentrale pe raul Nera, in zona localitatii Prigor, pe data de 16 februarie, la sediul primariei.

”Nu este exclus ca, pana la data dezbaterii publice, factorii interesati sa obtina o derogare din partea MAPPM de la prevederile Avizului 10938/2012, avandu-se in vedere ca MAPPM a mai tolerat asemenea situatii si in cazul altor MHC-uri. Atragem insa atentia ca acorduri de mediu date in astfel de conditii au fost invalidate de catre instanta. In plus, solicitam Ministerului Mediului si APM Caras-Severin, stoparea procedurii privind emiterea acordului de mediu deoarece acest act ar incalca prevederile acestui Aviz de Mediu, iar pe de alta parte, ar fi dat fara ca studiul de impact sa prezinte spre informare publicului larg contextul realizarii de MHC-uri in Romania”, sustine presedintele GEC Nera.

Comisia Europeana a demarat, in trecut, procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza proiectelor de microhidrocentrale

fagaras wikipediaComisia Europeana (CE) a demarat procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza unor proiecte de microhidrocentrale demarate pe raurile Dejani-Lupsa si Vistisoara de pe versantul nordic al Muntilor Fagaras, in luna iunie 2015, potrivit WWF-Romania.

”WWF-Romania a fost informata printr-o scrisoare oficiala din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, ca institutia demareaza procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe raurile Dejani-Lupsa si Vistisoara de pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Din informatiile pe care le detinem, procedura de infringement vizeaza si proiectele distructive de pe versantul sudic al Muntilor Fagaras — cele de pe raurile Capra si Buda. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an si jumatate dupa ce WWF a depus doua plangeri oficiale la Comisie, semnaland o serie de incalcari sistemice ale legislatiei europene si nationale privind apa si biodiversitatea, in ce priveste autorizarea constructiilor si amplasarea lor in arii protejate de interes european (Natura 2000)”, explica WWF-Romania in comunicatul citat de Agerpres.

Potrivit organizatiei, demararea unei astfel de proceduri urmeaza unor demersuri de lunga durata ale Comisiei in urma carora Romania nu a facut modificarile legislative necesare pentru solutionarea problemelor.

”In acelasi timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe raul Alb din Retezat sau cele de pe raurile Bistra Marului, Sucu si Olteana din Muntii Tarcu au continuat sa fie avizate in conditii de ilegalitate. In cazul proiectului de pe raurile Sucu si Olteana din Muntii Tarcu, autorizatia de construire emisa de Primaria Comunei Zavoi este ilegala, intrucat la emiterea acesteia au lipsit anumite avize si acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. In baza acestei autorizatii de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrarilor si organizarea de santier. WWF solicita interventia urgenta a autoritatilor relevante si in mod special a Ministerului Mediului care, pana in prezent, nu a reactionat la sesizarile WWF si ale Federatiei Coalitia Natura 2000”, se mentioneaza in informarea citata.

Plangerile WWF au demonstrat cum proiectele de microhidrocentrale de pe raurile Dejani-Lupsa si Vistisoara incalca Directiva Cadru Apa, Directiva Habitate (Natura 2000) si Directiva privind accesul publicului la informatiile despre mediu in procesul de autorizare si constructie a microhidrocentralelor pe raurile cu stare ecologica foarte buna si buna din siturile Natura 2000.

Muntii Tarcu reprezinta sit Natura 2000 si impreuna cu patru parcuri nationale si un parc natural formeaza unul dintre ultimele nuclee de salbaticie din Europa, care se intinde pe o suprafata de peste 350.000 hectare. Situl Muntii Tarcu, unde SC Alset Energy SRL a propus doua proiecte a cate doua MHC-uri, a fost desemnat, printre altele, pentru anumite specii protejate de pesti, rac si pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra a fost identificata pe teren atat pe raul Bistra Marului, cat si pe raul Sucu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here