Disparitia colosilor economiei socialiste a depoluat orasele, insa acest castig aproape s-a pierdut din cauza cresterii traficului rutier si a exporturilor desantate de busteni
ceausescu
– In prezent, in multe localitati ale tarii aerul este de nerespirat, iar Dunarea, ajunsa haznaua Bucurestiului, ii poate ucide pe romanii care merg la scaldat, cu apa ei colcaind de virusi si bacterii. Caderea regimului dictatorial al lui Ceausescu a adus aer mai curat in Romania. Din 1990 si pana in 2005, colosii economiei socialiste construiti in anii „60-„70 s-au inchis unul dupa altul, au fost vanduti la fiare vechi ori au fost preluati pe bucati de investitori. Aceasta dezindustrializare s-a tradus nu doar prin somaj, ci si printr-o reducere substantiala, cu 40-50%, a emisiilor de dioxid de carbon din orase, apreciaza specialistii in protectia mediului.

O parte din aceste emisii a fost „recuperata” totusi in ultimii ani, atat prin defrisarile masive de paduri, cat si prin intensificarea traficului rutier. Pe de alta parte insa, dezastruoasa politica de industrializare a vechiului regim polueaza si acum ariile rezidentiale urbane, la nivel vizual si al confortului locativ, chiar daca fabricile au disparut. Blocurile gri ridicate in jurul fostelor platforme industriale sunt dens populate si inghesuite in jurul scheletelor fabricilor ceausiste. In apartamentele lor cu confort scazut locuiesc acum miile de fosti „oameni ai muncii” si copiii lor ajunsi la varsta maturitatii, multi dintre ei prea saraci pentru a-si cumpara de pe piata libera o casa proprie. Calitatea vietii acestei populatii uriase, nevoita sa convietuiasca in spatii stramte, este scazuta: unele cartiere s-au transformat in ghetouri mizerabile, in care locuitorii nu au intimitate, iar spatiile verzi si locurile de parcare lipsesc (comunistii care au proiectat cartierele-dormitor nu si-ar fi inchipuit vreodata ca fiecare familie va ajunge sa detina cate o masina).

Canioanele urbane, distribuite de o parte si de alta a principalelor artere de circulatie, cu blocuri construite pana la buza strazii, sunt intens poluate fonic, iar din cauza traficului intens si a prafului aerul devine deseori irespirabil. In Bucuresti, din cauza poluarii speranta de viata a locuitorilor este cu 4 ani mai redusa decat in restul tarii, arata, in 2007, consilierul Primariei, Victor Adar. Retrocedarea parcurilor sau pur si simplu desfiintarea lor a contribuit la tot acest tablou sumbru.

In Capitala, defrisarile din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spatiul verde, iar intr-un alt mare oras, Cluj-Napoca, parcurile au fost inghitite de malluri. Daca Bucurestiul avea in 1990, potrivit Agentiei locale de Mediu, 3.471 hectare de spatiu verde, in 2007 se ajunsese la numai 1.708 hectare. Chiar daca in ultimii ani, gratie investitiilor, politica de reindustrializare a Romaniei a fost reluata pe baze capitaliste, fabricile nu s-au mai intors in orase. Costurile ridicate pentru poluare, platite de agentii economici dupa aderarea la Uniunea Europeana, au determinat relocari de capacitati industriale in zonele rurale putin populate. La relocarea noilor companii a contribuit si cresterea pretului terenurilor intravilane din orase, vanate de dezvoltatorii imobiliari pentru constructia de spatii de birouri sau de blocuri. De pilda, celebrele „Circuri ale foamei” din Bucuresti, in care Ceausescu dorea sa organizeze mega-cantine pentru locuitorii cartierelor, s-au transformat in malluri. Totusi, in Capitala au ramas 43 de mari poluatori, monitorizati de autoritatile de mediu – centralele electrotermice care folosesc instalatii mari de ardere (cu o putere de peste 50 MW) si cateva intreprinderi (cu topitorii, instalatii de prelucrare a sticlei sau linii de fabricatie a produselor chimice si farmaceutice). Toti poluatorii au primit cote de dioxid de carbon din partea Ministerului Mediului, iar daca depasesc aceste cote, sunt pasibili de plata a milioane de euro.

Pentru centralele termice, termocentrale si complexuri energetice, autoritatile de mediu au stabilit cerinte dure si termene precise de conformare la normele UE, care necesita investitii de sute de milioane de euro. Multe dintre obligatiile de mediu ale producatorilor de energie se regasesc deja in facturile de plata ale consumatorilor romani, deoarece problemele legate de poluarea cu dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi trebuie rezolvate in intervalul 2013-2017. Romania este inca dependenta de combustibilii traditionali precum pacura si carbunele utilizati pentru a furniza populatiei din marile aglomerari servicii de incalzire si apa calda, iar desulfurarea emisiilor este singura modalitate de a respecta directivele europene de mediu. Un ajutor important in depoluarea urbana ar putea veni de la UE, prin fondurile structurale. Primariile ar putea accesa aceste fonduri pentru reformarea sistemelor de incalzire centralizata.

Dunarea, WC-ul BucurestiuluiIn prezent, 43 de orase deverseaza apa uzata in rauri, iar situatia poate fi rezolvata numai prin investirea a 5,7 miliarde de euro in reabilitarea sau construirea statiilor de epurare, a recunoscut fostul ministru al Mediului, Attila Korodi. Fluviul Dunarea are cel mai mult de suferit, apa lui fiind plina de virusi si bacterii care pot provoca enterocolite sau chiar boli mortale, precum meningita sau leptospiroza. Cel mai mare poluator al Dunarii este Bucurestiul, ale carui ape uzate, colectate prin sistemele de canalizare, ajung in raurile Dambovita si Arges, si apoi in fluviu. Delta Dunarii este si ea poluata cu deseuri. Intr-un an, in Delta se produc 1.000 tone de gunoi menajer care este imprastiat pretutindeni pentru ca nu exista infrastructura de colectare. In Romania nu sunt poluate numai apele curgatoare, ci si lacurile. Lacul Snagov, de pilda, aflat in apropierea Capitalei, a fost timp de mai multi ani haznaua miliardarilor tranzitiei, care si-au ridicat vile pe malurile lui. Pe langa dejectii si excremente, miliardarii mai obisnuiau sa arunce in lac si apa cu care isi spalau piscinele sau muntii de pamant rezultati de pe urma excavatiilor fundatiilor palatelor. Marea Neagra este, la randul ei, poluata. Principala sursa de substante nocive care ajung in mare este Dunarea, insa nici petele de petrol provenite de la nave sau de la diverse unitati economice romanesti si bulgaresti nu sunt de neglijat. Ca urmare a poluarii Marii Negre, in ultimele doua decenii multe specii de pesti rapitori au disparut, iar numarul de exemplare ale unor specii de pesti cu importanta economica – scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni – s-a redus drastic. O treime din Romania va deveni desertSpecialistii in protectia mediului avertizeaza ca in urmatoarele doua decenii zece judete din sudul Romaniei vor deveni desert, din cauza incalzirii globale si a distrugerii padurilor, motiv pentru care locuitorii acestora ar putea fi nevoiti sa migreze catre nordul tarii. Dunele de nisip vor acoperi aproximativ o treime din teritoriu, mai precis zonele din care acum se obtine 40% din productia agricola a tarii. In sud-vestul Romaniei, in provincia numita Oltenia, au aparut deja semnele viitoarei Sahare, pe o intindere de 100.000 de hectare. Circa 8-9% din suprafata judetului Dolj este deja acoperita de nisipuri miscatoare, improprii agriculturii, dupa ce padurile zonei au fost distruse iar stratul subtire de humus de pe aceste terenuri a fost imprastiat de vant. Silvicultorii se lupta sa planteze salcami, deoarece acestia au o crestere rapida, asigurand trecerea de la stepa arida la silvostepa in doar patru-cinci ani de la plantare.

Ambalajele – „gaina cu oua de aur” a saracilorColectarea sortata a deseurilor de ambalaje, impusa prin normele UE, este o „gaina cu oua de aur” pentru zecile de mii de sarmani ai Romaniei, in majoritate romi, care scotocesc prin gunoaiele marilor orase pentru a incasa cativa banuti de la reciclatori. Fara acesti oameni, care aduna PET-urile, hartia si sticla, Romania ar risca sa plateasca amenzi de sute de mii de euro pe zi. Imbucurator este totusi faptul ca din ce in ce mai multe firme au inceput sa constientizeze importanta colectarii ambalajelor, aderand la sistemul Punctul Verde (Der Grune Punkt), un simbol al managementului eficient al deseurilor, bazat pe colectarea sortata. Ceausescu, vinovatIn 2006, Dunarea si-a iesit din matca si a spulberat digurile, casele si vietile multor oameni din sudul Romaniei. Ceausescu dictatorul a fost gasit vinovat pentru situatia dezastruoasa a zecilor de mii de sinistrati, deoarece din ordinul lui Dunarea a fost sugrumata astfel incat de pe terenurile altadata mlastinoase s-au putut obtine productii agricole-record . „Indiguirile din anii „70 sunt responsabile de gravele inundatii din sudul Romaniei”, sustinea fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Comunistilor li se mai reproseaza poluarea solului cu metale grele si dezastrul ecologic provocat de minerit in zone populate. De taierea codrilor Romaniei, in vederea exportului desantat de busteni, sunt responsabili insa „capitalistii” de dupa 1990. Lor li se imputa deschiderea portii viiturilor catre localitati, prin ciopartirea padurilor. Moldova si Maramuresul, unde s-au produs inundatiile cu cele mai mari pagube, au avut parte de cele mai multe defrisari. Circa 353.000 hectare de padure au fost taiate complet, fara a se asigura reimpadurirea. Banca Mondiala a estimat, in 2006, ca pagubele provocate de taierile ilegale de paduri sunt de 1,5 miliarde de dolari. – Case inteligente si autobuze ecologiceNoua orase romanesti, printre care si Bucuresti, au semnat, impreuna cu 350 de alte orase din Uniunea Europeana, un pact prin care se angajeaza sa reduca emisiile de dioxid de carbon cu mult mai mult decat o cere in prezent UE. Tarile membre UE au decis deja sa reduca aceste emisii cu 20% pana in anul 2020, dar administratiile locale gasesc ca aceasta tinta nu este suficienta. „Noi am adus in pactul primarilor doua proiecte foarte concrete”, a declarat ziarului nostru viceprimarul din Ramnicu Valcea, Romeo Radulescu. „Unul din ele, legat de transportul public, este finantat de Norvegia. Este un proiect-pilot in Romania. Vom inlocui autobuzele din oras cu autobuze noi care functioneaza cu biogaz. Biogazul va fi obtinut din statia de epurare a orasului, ceea ce inseamna ca, pe langa reducerea emisiilor de CO2, noi mai si reciclam.” Compania de transporturi din Ramnicu Valcea foloseste 40 de autobuze vechi si poluante, iar primaria isi acorda doi ani pentru a le inlocui. In Europa, singurul oras care foloseste pentru transportul in comun doar autobuze biologice este Berna. Cel de-al doilea proiect al orasului este acela de a construi o „casa inteligenta”, care sa functioneze fara a fi racordata la vreo retea externa. Curentul electric ar fi obtinut prin folosirea unor panouri fotovoltaice, iar pentru incalzire si apa calda ar fi folosite panouri solare. Tot un proiect la nivelul cladirilor are si Baia Mare. „Cladirile sarace, in special blocurile a caror izolare termica ar fi foarte costisitoare, sunt niste mari poluanti”, afirma primarul din Baia Mare, Cristian Anghel. „Daca s-ar face o fotografie cu infrarosu, ati vedea cum arata acele blocuri.”

Guvernul a emis, de altfel, o ordonanta de urgenta prin care se cere administratiilor locale sa puna la punct un plan de izolare termica a blocurilor. „In Baia Mare, avem 983 de blocuri”, precizeaza primarul Anghel. „Noi am convocat deja asociatiile de proprietari pentru a lansa planurile de fezabilitate si pentru a discuta finantarea. Proprietarii vor primi un sprijin financiar mult mai mare decat se oferea pana acum si vor trebui sa suporte doar 20% din cost, dar vor fi ajutati sa imprumute si acei 20%.”

Sursa: Universul Padurii

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here