Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a derulat, in iulie, un sondaj in judetele Constanta si Barlad, unde compania americana Chevron cauta gaze de sist, din care a reiesit ca peste 60% dintre cei intervievati sunt slab informati in legatura cu acest tip de resursa.
„Peste 60% dintre cei intervievati sustin ca sunt slab informati cu privire la ceea ce inseamna resurse neconventionale – gaze de sist, la activitatile de explorare si exploatare, avantaje si dezavantaje”, potrivit unui comunicat al ANRM.
Sondajul a fost realizat in zonele in care sunt situate perimetrele cu potential de gaze de sist, respectiv judetul Constanta (orasul Constanta si comunele Costinesti si Limanu) si judetul Vaslui (Barlad si comunele Iana, Pungesti, Stefan cel Mare si Bacesti).
In ambele zone s-a inregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred ca lucrarile initiale sunt direct lucrari de exploatare.
De asemenea, peste 50% din cei intervievati au firmat ca nu stiu care este durata etapei de explorare (intre 3 si 5 ani) in urma careia se stabileste daca exista zacaminte de gaz in zonele respective.
Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj au spus ca nu stiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% au afirmat ca nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Intrebati care sunt avantajele explorarii/exploatarii, peste 40% au declarat ca nu stiu.
Un procent de 47% sustine ca nu a existat o informare corecta pana in acest moment in spatiul public.
In ceea ce priveste sursele de informare, aproximativ jumatate dintre cei intervievati considera ca Primaria ar trebui sa informeze cetatenii cu privire la activitatile care vizeaza explorarea. Urmatoarele institutii mentionate sunt Guvernul si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. In opinia celor care au raspuns sondajului, expertii din cadrul ANRM ar fi cei mai in masura sa informeze corect despre gazele de sist.
Sondajul face parte din campania de informare si dezbatere publica pe tema gazelor de sist realizata de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene, in perioada iulie-noiembrie 2013.
Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu de extras fata de zacamintele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.
Romania se situeaza pe locul al treilea in Europa dupa rezervele recuperabile de haze de sist, dupa Polonia si Franta. Aceasta cantitate ar putea sa acopere consumul national de gaze pentru 100 de ani.
In Romania, compania americana Chevron a obtinut, in 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorare a gazelor de sist in trei zone din judetul Vaslui. Chevron mai detine concesiuni si in Dobrogea.
Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, in 9 iulie, ca nu exista „niciun fel de risc” pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor in cazul explorarii gazelor de sist si ca „pozitiile” exprimate de vasluieni in dezbaterile publice sunt „in procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de sist, nu de explorare”.
In judetul Vaslui, Prefectura a dat in judecata 11 consilii locale care au refuzat sa revoce hotarari de interzicere a explorarii si exploatarii gazelor de sist pe teritoriul unor comune.
Deciziile Consiliile Locale au luate acele decizii dupa ce Consiliul Judetean Vaslui a eliberat, in lunile decembrie 2012 si ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de sist in trei perimetre din judetul Vaslui, respectiv Paltinis (Bacesti), Popeni (Gagesti) si Silistea (Pungesti).
