Sub stresul poluarii fonice

Sub stresul poluarii fonice
Sub stresul poluarii fonice
Sub stresul poluarii fonice

Doua intersectii si parti din trei cartiere, printre zonele unde nivelul maxim al poluarii fonice este frecvent depasit.

ARAD. Poluarea fonica, unul dintre „pasagerii intunecati” ai aradenilor, depaseste deseori nivelurile maxime admise. Zgomotul urban are ca efect imediat provocarea de tulburari ale somnului – urmate de oboseala cronica, posibile tulburari ale auzului si in cazuri extreme, locuitorii din zona strazilor extrem de circulate sunt cu 20% mai expusi riscului de infarct fata de locuitorii din preajma strazilor mai putin circulate. In special in intersectiile aglomerate, dar nu numai. Traficul auto este principalul poluator fonic, iar acestuia i se adauga trenul – liniile ferate traversand un intreg cartier al orasului.
In proiectul de Hotarare afisat la transparenta de Primarie privind concesionarea serviciului de transport public, un punct dureros atins este problema ridicata de poluarea fonica.

„Zgomotul urban este produs in special de circulatia autovehiculelor mici si mari si a tramvaielor. Exista si alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile si mai putin instalatiile tehnologice in miscare pentru care s-a realizat in general protectie antifonica. O sursa atipica de zgomot pentru orasul Arad o reprezinta traficul feroviar, avand in vedere ca un cartier al Aradului (Micalaca) este traversat de linia ferata Arad-Timisoara”, se precizeaza in proiect. In prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul caii ferate.

„O sursa de zgomot in municipiul Arad o prezinta nerespectarea vitezei pe caile ferate rutiere, iar trecerea masinilor peste rezonatoarele montate in diferite zone produc depasiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de artera de circulatie”, amintesc specialistii in documentul amintit. Inca din 2008 s-a inceput montarea in oras pe arterele de circulatie intensa, in unele intersectii, a rezonatoarelor. In situatia in care nu se iau masuri de reducere a vitezei de rulare pe zonele respective, valorile de zgomot masurate sunt uneori mult peste limita admisa pentru tipul de strada considerat.
Zone cu probleme

Prin programul de monitorizare al zgomotului efectuat periodic de APM Arad, se urmareste sistematic poluarea fonica produsa de autovehicule in zonele cu circulatie intensa.

Astfel, pe Calea Iuliu Maniu, limita maxima admisibila este determinata la 70 dB, iar rezultatele medii au fost stabilite la la 71,5 dB (dar si unele rezultate maxime de 84 dB). La intersectia Podgoria – limita maxima a fost stabilita la 70 dB, rezultatele medii fiind de 70,2 dB, nivelul maxim inregistrat fiind de 83,5 dB. La Piata UTA, rezultatele sunt putin sub limita maxima admisibila de 70 dB. Rezultatele medii ale masuratorilor au fost de 69,3 dB. Totusi si aici s-au inregistrat valori maxime de pana la 86 dB. Pe strada Brancoveanu limita admisibila este de 65 dB. Rezultatele medii sunt de 65,5 dB, in conditiile in care au fost si maxime de 83,1 dB. La limita incintei Pietei Mihai Viteazul limita admisibila este de 65 dB, iar valoarea medie inregistrata a fost de 65,9 dB, dar maxima masurata aici a fost de 84,5 dB. In zona Subcetate sunt doua puncte de masurare. Limita admisibila este de 70 dB, dar media a ajuns, intr-un punct, de 72,7 dB, in conditiile in care s-a inregistrat si o valoare maxima de 88,7 dB. Pe Voinicilor, limita este de 70 dB, dar media este de 72,4 dB, iar maxima a ajuns chiar la 88,2 dB. Singurul loc unde aradenii au putut scapa de zgomot au fost parcurile. Limita admisibila este de 65 dB, iar media inregistrata a fost mult sub acest nivel: 50 dB.

Risc de infarct
Zgomotul conduce la reactii de stres ale sistemului sangvin (presiune sanguina, modificari ale frecventei batailor inimii, contractie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). In mod involuntar aceste reactii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB, pot fi insa intalnite si la un nivel mult mai scazut al presiunii acustice in functie de existenta precedentelor biologice relevante sau a starii afective (suparare, frica). Gradul de sensibilitate si obisnuinta joaca un rol important in ceea ce priveste durata acestor reactii. De regula, aparitia pe termen scurt a acestor reactii nu cauzeaza probleme de sanatate. Pierderea echilibrului fiziologic pe termen lung poate avea insa drept consecinta afectiuni cronice ale sistemului sanguin. Cercetarile recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arata ca locuitorii din perimetrul strazilor des circulate, carora le corespunde un nivel de presiune acustica de peste 65 pana la 75 dB sunt cu 20% mai expusi riscului de infarct fata de locuitorii din preajma strazilor mai putin circulate. Pana in prezent nu exista analize asemanatoare pentru alte tipuri de poluare fonica.

„Influentele zgomotului in timpul somnului se concretizeaza direct prin modificari ale somnului – cu sau fara intrerupere a somnului, micsorare a intregului timp aferent somnului, a somnului adanc sau a somnului cu vise, reactii vegetative (frecventa batailor inimii, tensiunea), reactii biochimice sau indirect prin reducerea calitatii somnului, oboseala si ineficienta a doua zi la locul de munca. Evitarea problemelor legate de somn este o conditie importanta locuirii sanatoase”, se subliniaza in proiect. De aceea, dupa cunostintele specialistilor in domeniu, nivelul presiunii acustice echivalente din camerele de dormit nu trebuie sa depaseasca in timpul noptii valori de pana la 25 pana la 30 dB. In cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie sa depaseasca 45 dB, pentru a evita trezirea in timpul somnului si modificarile somnului cauzate de zgomot.

Unul dintre cele mai importante efecte ale poluarii prin sunete il constituie reducerea capacitatii auditive. Sunetele puternice afecteaza eficienta celulelor receptoare din urechea interna. Auzul poate fi temporar afectat. Daca durata zgomotului este mare, de exemplu lunile sau anii petrecuti la locul de munca, se poate instala o afectiune permanenta a auzului – surzirea. Sunetele extrem de puternice din mediul inconjurator din sfera particulara pot accelera disconfortul auditiv corespunzator locului de munca, deoarece riscul pentru zgomotul intalnit la locul de munca conditioneaza odihna urechii in timpul liber.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *