Sezonul rece este perioada din an în care emisiile de carbon cresc odată cu facturile la încălzire. Ca să nu ne demoralizăm însă de la începutul anului, jurnaliștii de la Inhabitat au identificat câteva tendințe care merită urmărite pe parcursul lui 2019, întrucât au potențialul de a reduce semnificativ amprenta de carbon a umanității.
Diete alimentare bazate pe plante
Pe măsură ce tot mai multe organizații internaționale prestigioase, precum FAO, avertizează asupra impactului pe care îl are industria producției de carne și de produse lactate asupra mediului, apar și alternative mai sustenabile, bazate pe plante.
În țările dezvoltate, există o tendință din ce în ce mai evidentă de adoptare a unor diete vegetariene sau chiar vegane. În plus, companiile încep să se alinieze trendului. Bill Gates a investit în afaceri care produc burgeri din plante, dar care arată precum și au gust similar celor din carne. Și, deși sunt departe de a avea afaceri sustenabile, companii precum Tyson, Danone și Nestle investesc la rândul lor în dezvoltarea unor produse pe bază de plante, cu un impact mai mic asupra mediului.
Prin urmare, putem fi încrezători că dietele vegetariene sau vegane vor fi adoptate pe scară largă, reducându-se astfel emisiile aferente industriei animaliere (responsabilă pentru aproximativ 15% din gazele cu efect de seră generate de activitățile umane).
Revoluția energiei regenerabile
Folosirea energiei regenerabile a început să devină normală. În ultimul deceniu, s-a înregisrat o scădere constantă a prețurilor panourilor solare și a turbinelor eoliene. Astfel, energia regenerabilă a ajuns în unele cazuri să fie mai ieftină decât cea din cărbune. Mai mult, s-au creat și unele sisteme care permit tranziția de la gaz și combustibili fosili la utilizarea de energie regenerabilă.
Prin urmare, numeroase companii și-au asumat ținte ambițioase de folosire a energiei regenerabile, acum că mai bine de jumătate din puterea nou instalată provine din astfel de surse.
Moartea cărbunelui
Cea mai mare producție de combustibili fosili a fost atinsă în 2013. De atunci, creșterea s-a temperat. Acum cinci ani, IEA anticipa o creștere a consumului de cărbune de 40% până în 2040. Și-a revizuit însă predicțiile, acum așteptând o creștere de doar 1%.
Unele dintre companiile producătoare au dat deja faliment, iar planurile pentru construcția de noi centrale pe cărbune sunt sistate. De exemplu, China a stopat construcția a 151 de centrale pe cărbune, iar în Marea Britanie consumul de energie din cărbune a scăzut de la 40 la doar 2%.
Mașinile electrice
Cu toate că producția de energie regenerabilă este pe un trend ascendent, combustibilii fosili asigură încă o treime din energia necesară la nivel global. Așadar, identificarea unor alternative care să permită reducerea acestei dependențe este o mare provocare. Una dintre cele mai promițătoare metode de reducere a consumului de combustibili fosili o reprezintă utilizarea de mașini electrice. Vânzările lor se accelerează, China fiind în top, cu mai multe mașini electrice vândute lunar decât SUA și Europa împreună.
Toți producătorii auto au planuri de a intra pe piața mașinilor electrice. Mai mult, Volvo și Jaguar Land Rover au anunțat că vor înceta producția de mașini pe bază de combustibili fosili începând cu 2021, în timp de Tesla produce deja al treilea model. Dacă tendința actuală continuă, până în 2030, 80% din producția de mașini noi ar putea fi de mașini electrice.
Bateriile electrice
Pentru a utiliza energie solară în timp ce afară este înnorat și energie eoliană atunci când nu bate vântul, este nevoie de stocarea lor. Fără conservare, tranziția spre o lume cu energie regenerabilă nu este posibilă. Noile tehnologii permit însă stocarea energiilor regenerabile un timp îndelungat, cu ajutorul bateriilor.
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de producție a bateriilor, experții se așteaptă ca prețul lor să se înjumătățească până în 2030. În ultimii șase ani, prețul bateriilor litiu-ion a scăzut cu 75%.
Trebuie ținut cont și de faptul că toate aceste tendințe ar putea fi accelerate prin măsuri fiscale favorabile, dacă statele încep să pună în aplicare măsurile necesare pentru îndeplinirea țintelor asumate prin Acordul de la Paris.
