AB/ADSORBANTI DE PRODUSE PETROLIERE DEVERSATE ACCIDENTAL IN MEDIU ( continuare – partea a III a)

De cel putin 2 ani informez organele abilitate locale si centrale de existenta acestui imens pericol care ameninta plajele romanesti, insa nimeni nu a verificat acest semnal de alarma pentru inlaturarea unor posibile efecte catastrofale pe care aceste deseuri din nefericire imbibate cu produse petroliere le-ar putea avea asupra turismului romanesc daca ar ajunge totusi pe plajele litoralului romanesc.

Afirmatiile prezentate mai sus sunt sustinute de argumente concrete.

Astfel, in partea a doua a lunii aprilie 2008, in doua intervale de timp distincte, am obsrvat pe cateva portiuni de pe plaja Mamaia cantitati mari, de ordinul zecilor de tone, de deseuri care in urma unor teste de laborator s-a pus in evidenta faptul ca acestea ar reprezenta materiale absorbante naturale nedegradate.

In fotografiile prezentate, ( foto 1 ) se observa clar ca acestea sunt adevaratele alge scoase la tarm, in timp ce in foto 2 – a,b,c, – sunt deseuri de materiale absorbante scoase pe plaja Mamaia, iar in foto 2 – d – este produs absorbant depuse pe fundul apelor marine calme din imediata apropiere a plajei .

Acesta este un tipul de deseu pe care noi il incriminam ( testele si informatiile noastre au indica prezenta pe plaja Mamaia a unor cantitati imense de deseuri de absorbanti 100% naturali biodegradabili transportate si depuse pe plaja).

11.jpg

31.jpg

DADL Constanta a curatat plaja Mamaia de aceste asa zise alge desi in realitate erau deseuri de absorbanti care nu s-au biodegradat pana au ajuns pe aceasta plaja ( foto 3 a,b).

Testele efectuate pe probele prelevate de pe plaja de la Mamaia au confirmat ca acestea sunt alcatuite in proportie de 90-95 % din absorbanti naturali biodegradabili.

21.jpg

Se observa ca materialul ( deseul ) uscat imprastiat absoarbe pelicula de produs petrolier si partial pluteste pe suprafata apei, iar restul se depune pe fundul vasului ( foto 4,5). In timp intreaga cantitate se depune pe fundul vasului fenomen care se petrece si in mediul natural in cazul interventiilor adevarate.

Aceste teste demonstreaza pe de o parte ca materialul colectat de pe plaja Mamaia nu este format din alge.Aceste alge prin uscare s-ar marunti fin si imprastiate pe suprafata apei nu plutesc. Faptul ca acest material uscat pluteste partial pe suprafata apei demonstreaza clar ca reprezinta un absorbant natural biodegradabil, iar cauzele care au facut ca el sa apara pe plaja au fost prezentate anterior.

Intr- adevar, absorbantii naturali biodegradabili pe baza de turba pot favoriza, ca orice material organic, degradare hidrocarburilor, dar numai intr-o masura redusa.

Partea volatila a hidrocarburilor, datorita conditiilor hidrometeorologie, se evapora intr-un timp foarte scurt de la producerea accidentelor pe apa si pe uscat, iar fractiunea grosiera a hidrocarburilor ramasa dupa evaporare se degradeaza intr-un timp foarte indelungat chiar daca aceasta degradare este favorizata de conditiile hidrometeorologice si substante organice ( in cazul nostru absorbanti naturali ).

In urma degradarii produselor petroliere apar alte tipuri de poluanti ( metale grele – V, Ni etc. ) in cantitati mai mici insa mult mai nocivi pentru mediu decat poluantul initial ( produsul petrolier ).

De exemplu, in titeiurile din Oklahama, Miller si al. 1987, au gasit urmatoarele schimbari in proprietatile titeiului odata cu cresterea nivelului de biodegradare ( tab.2 ).

Tabelul nr. 2.

 

Gravitatea

API*

Sulf

greutate %

Vanadiu

mg/kg

Nichel

mg/kg

Titei nedegradat

32

0,6

30,6

16,4

Titei biodegradat moderat

12

1,6

224

75,1

Biodegradarea fractiunii grele ( Tar balls)

4

1,5

137,5

68,5

Saturate

Aromatice

Polare

Asfaltice

Titei nedegradat

55 %

23 %

21 %

2 %

Titei biodegradat moderat

25 %

21 %

39 %

14 %

Biodegradarea fractiunii grele ( Tar balls )

20 %

21 %

41 %

21 %

*API (American Petroleum Index) este o unitate de masura pentru determinarea calitatii titeiului, dar si a produselor petroliere si este invers proportional cu densitatea respectivului produs.

Datele din acest tabel demonstreaza ca biodegradarea produselor petroliere nu elimina poluarea mediului, din contra fractiunile grosiere nu se degradeaza prea repede, iar din degradare lor apar insemnate cantitati de diversi alti poluanti (metale grele, fractiuni grosiere etc.).

Larter si Aplin (2003) si Larter si al. (2003) au aratat ca ratele de biodegradare a titeiului sunt cuprinse intre 10-6 – 10-7/an pentru depozitele de titei degradate anaerobic la temperatura de 600C si 10-2 – 10 -1 kg petrol/ m2/an pentru degradarea titeiului la suprafata pamantului.

Larter si al (2006) demonstreaza ca ratele de biodegradare ale titeiului variaza in domeniul 10-3 – 10-4 kg petrol/m2/an, la contactul apa/titei/ pentru petrolul proaspat din depozitele inchise, iar valorile cele mai mari apar la temperatura < 400C [ 8, 9, 10,11 ].

Este adevarat ca produsele absorbante naturale biodegradabile sunt total integrabile in natura, netoxice, asa cum se specifica in prospectul care insoteste produsul, dar ca nu este obligatorie colectarea lor din teren,( apa/sol/subsol ) este o indicatia complet gresita si foarte grava.

Absorbantii de orice tip ar fi, biodegradabili sau nebiodegradabili, obligatoriu, trebuie colectati dupa utilizare si depozitati in siguranta si/sau incinerati.

Nerecuperarea absorbantilor biodegradabili din mediu (apa/sol ) dupa folosirea lor in interventii de depoluare sau recomandarea recuperarii si folosirea aglomeratelor absorbant/produs petrolier,ca ingrasamant in agricultura este o greseala extrem de grava.

Solicitam organelor abilitate din domeniul protectiei mediului, locale si centrale, sa analizeze in detaliu afirmatiile si informatiile prezentate in aceasta lucrare si daca acestea se confirma sa intervina prompt pentru eliminarea gravelor deficiene semnalate.

CONCLUZII

  1. 1. Conform aprecierilor din literatura de specialitate si a specialistilor straini din domeniul protectiei mediului, in interventiile de recuperare a produselor petroliere si a uleiurilor minerale din mediul acvatic nu se utilizeaza absorbanti naturali biodegradabili sau daca totusi acestia se folosesc recomanda expres inlaturarea cat mai rapida de pe suprafata apei a aglomeratelor, absorbant/produs petrolier, In caz contrar aceste aglomerate imbibate cu produse petroliere se depun pe fundul bazinului acvatic si determina o poluare secundara mult mai grava decat cea initiala.
  2. 2. Este absolut obligatorie indepartarea aglomeratelor, absorbant/ produs petrolier, de pe terenurile poluate cu produse petroliere ( apa/sol ). Distribuitori de absorbanti sa nu mai recomande beneficiarilor pentru orice tip de absorbant ca, nu este necesara colectarea absorbantului din teren ( apa/ sol/ subsol ).
  3. 3. Utilizarea necorespunzatoare a absorbantilor naturali biodegradabili in Romania denumiti si „absorbantii mileniului ” ( ? ) prezinta doua mari dezavantaje :

introducerea in tara a unor cantitati imense, de ordinul zecilor de mii de tone, numai din aceasta categorie de absorbanti si care prin folosire la depoluarea de produse petroliere si nerecuperarea lor impreuna cu produsul petrolier deversat accidental in mediu conduce la o poluare secundara, nevazuta in prima faza, de proportii mult mai mari decat cea initiala ( prin descompunerea absorbantilor apare o noua si importanta sursa de poluare cu substante organice si minerale care in sezonul cald determina o dezvoltare exagerata a algelor unicelulare si aparitia infloririilor masive in lacuri, balti, iazuri si in apele marine din dreptul litoralului romanesc al Marii Negre,afectand astfel suprafete extinse de apa situate la distante mult mai mari fata de locul in care acestia sunt folositi ) ;

4. Absorbantii naturali biodegradabili utilizati necorespunzator ( nerecuperati de pe sol si apa ) contribuie efectiv atat la imbogatirea si modificarea principalilor parametri fizico-chimici ai factorilor de mediu din Romania cat si la cresterea nivelului de poluare a mediului( apa, sol/subsol) si nu la diminuarea sau eliminarea fenomenului de poluare, asa cum ar fi normal.

Mai mult, daca acesti absorbanti, dupa utilizare nu sunt recuperati si nici degradati, prin transport ajung in timp, mai devreme sau mai tarziu pe plaje si pot afecta puternic turismul estival practicat pe litoralul romanesc al Marii Negre,atat estetic cand nu contin produse petroliere, cat si foarte grav daca sunt in amestec cu acest tip de poluant.

5. Solicitam organelor abilitate, locale si centrale, sa analizeze cu multa responsabilitate si sa intervina pentru stoparea utilizarii absorbantilor naturali biodegradabili in mediul acvatic determinand astfel eliminarea ( indepartarea ) unui posibil pericol ecologic care ar putea afecta direct plajele litoralului romanesc si indirect turismul estival.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *