Ovidiu Cupsa, directorul Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile, i-a trimis, la sfarsitul saptamanii trecute, ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, o nota de fundamentare privitoare la continuarea lucrarilor la canalul Dunare-Bucuresti. O astfel de investitie ar fi extrem de benefica pentru economia romaneasca, dar si pentru mediu, pentru ca ar prelua o mare parte din traficul greu dintre Capitala si judetul Constanta.
„Am facut aceasta propunere pentru ca numai Administratia Canalelor Navigabile poate realiza si intretine o astfel de lucrare”, a precizat Ovidiu Cupsa. Costurile unui astfel de canal sunt, potrivit specialistilor, de aproximativ 400 de milioane de euro, iar executia s-ar intinde pe cel putin patru ani. Canalul este proiectat sa aiba o lungime de 73 de kilometri, o latime de 80 de metri si o adancime de cinci metri, urmand sa fie deservit de cel putin doua porturi: unul la Oltenita si unul la Bucuresti.
Capacitatea sa de transport ar fi de circa 16 milioane tone de marfa pe an. Spre comparatie, Canalul Dunare-Marea Neagra poate transporta 100 de milioane de tone marfa pe an. Proiectul este sustinut si de edilii Capitalei. Mingea se afla acum in terenul Ministerului Transporturilor. Proiectul Canalului Dunare-Bucuresti a fost schitat initial acum aproape 80 de ani. Constructia a si inceput, in anul 1990 fiind construit in proportie de 90 de procente. Lucrarile au fost apoi sistate.
Importanta economica si ecologica
Potrivit lui Ovidiu Cupsa, pe langa importanta economica a acestei investitii, este demna de luat in seama si cea ecologica. Transportul pe canalele navigabile este mult mai ieftin si mai putin poluant decat cel pe sosea. Un TIR poate duce un singur container, de la Constanta la Bucuresti, dar cu costuri foarte mari, in timp ce o barja ar putea transporta zeci de containere deodata. In plus, emisiile de dioxid de carbon sunt incomparabil mai reduse la un convoi de barje decat la un TIR. Dezavantajul este ca transportul pe canal dureaza mai mult, ceea ce face ca acesta sa nu fie o alternativa viabila pentru marfurile perisabile.
Sursa: Romania Libera