ADN-ul leopardului Amur aduce speranta pentru aceasta specie

vsolkinleopard1_1__78361.jpgADN-ul leopardului Amur aduce speranta pentru aceasta specie aflata pe cale de disparitie. Numarul de exemplare apartinand uneia dintre cele mai amenintate specii de mamifere este scazut, dar stabil, potrivit unui studiu asupra ADN-ului leopardului Amur realizat de WWF in Rusia.

Cercetarea asupra speciei leopardului Amur (leopardul siberian), specie afla pe cale de disparitie si al carei habitat este limitat la o zona de 5000 de km patrati in Estul indepartat al Rusiei a identificat 18 masculi si 19 femele din aceasta specie – ceea ce inseamna o crestere mica fata de ultimul recensamant care a estimat o populatie de mai putin de 35 de exemplare. De asemenea, acest raport aproape egal dintre sexe este o veste buna pentru o potentiala crestere in numar a leoparzilor Amur.

Noua metoda de cercetare foloseste ADN extras din mostre de fecale, urme de zgarieturi si fire de par. Aceste mostre sunt de obicei colectate iarna, atunci cand exista urme lasate pe zapada. Pe perioada altor anotimpuri, aceste mostre sunt cautate cu ajutorul cainilor dresati.
Datele culese au permis cercetatorilor sa estimeze numarul de leoparzi Amur, raportul dintre sexe si zona de habitat a exemplarelor identificate. Pentru inceput, cercetatorii au trebuit sa invete cum sa faca deosebirea intre leoparzii Amur si alte animale, pentru ca mai apoi sa faca deosebirea intre femelele si masculii acestei specii. Aceste diferentieri le-au permis mai tarziu sa identifice exemplarele de leopard Amur dupa mostrele de ADN.
“Pana acum, informatia pe care am primit-o atunci cand am studiat datele precedente puse una langa alta confirma faptul ca numarul de leoparzi Amur este stabil si ca exista un raport optim intre sexe” preciza Sergei Aramilev, coordonatorul Programului de Conservare al organizatiei WWF din Rusia care sprijina acest studiu impreuna cu alti parteneri.
“Speram ca in viitor specialistii sa poata evalua diversitatea genetica a populatiei de leoparzi Amur, fapt care ne-ar permite sa ne dam seama de posibilitatile de a creste numarul acestei populatii. Dintre toate metodele de cercetare care exista in acest moment, aceasta este cea mai performanta si cea mai sigura de folosit iar mostrele colectate pot fi procesate pe parcursul a doua luni.”

Cercetarea a inceput in 2000 in Primorye (sud-estul Rusiei) ca un parteneriat intre Institutul pentru Utilizarea Sustenabila a Resurselor Naturale, o organizatie nonguvernamentala locala si Universitatea din California. A fost continuata printr-un parteneriat dintre WWF Rusia, Societatea pentru Conservarea Florei si Faunei Salbatice ,ISUNR si Guvernul Rusiei. Mostrele sunt procesate de Taro Sugimoto, un genetician de la Universitatea Hokkaido din Japonia.

Sursa: www.wwf.org.uk

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,221FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente