Agentia Energiei a aprobat anul trecut pe 18, 20 si 30 decembrie 110 proiecte de energie verde, de trei ori mai multe decat media lunara de anul trecut, aceasta fiind ultima sansa pentru investitori de a prinde subventiile mai mari.
„Legal nu puteam sa-i amanam pentru anul acesta. A trebuit sa facem o detasare de oameni in aceasta perioada pentru ca numarul de dosare depasise sutele. Cei care depuneau dosarele aveau dreptul de analiza si aprobare in 2013“, explica Emil Calota, vicepresedintele Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). In ultimele trei sedinte de anul trecut ale comitetului de reglementare al ANRE, tinute pe 18, 20 si 30 decembrie, au fost emise licente de exploatare comerciala pentru peste 110 proiecte de producere a energiei verzi, dublu fata de intreaga luna noiembrie si triplu fata de luna octombrie.
In total, in ultima luna a anului, ANRE a acordat 144 de licente de exploatare comerciala, din care 116 au fost acordate in ultimele trei sedinte din an, in contextul in care in noiembrie numarul acestora s-a ridicat la 48, in octombrie la 37, iar in septembrie la 25, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informatiilor publicate pe site-ul ANRE.
Aceasta era ultima sansa pentru investitorii de profil de a mai prinde subventiile generoase pentru regenerabile. De la 1 ianuarie legislatia s-a schimbat si toate proiectele care nu au reusit sa incheie procesul de avizare vor intra pe o schema de sprijin redusa. „Sedinta de pe 30 decembrie am organizat-o ad-hoc“, spune Calota.
Graba mare a fost mai ales pentru proiectele solare pentru ca diferenta intre vechea si noua schema este de la simplu la dublu. De exemplu, de la 1 ianuarie fiecare megawatt/ora de energie solara primeste 3 certificate verzi, fiecare avand acum o valoare de 44 de euro, deci in total 132 de euro. In schimb, pe vechea schema de sprijin, fiecare megawatt/ora este recompensat cu sase certificate verzi, deci in total 264 de euro.
Chiar daca de la 1 iulie investitorii in acest sector primesc patru unitati, guvernul le-a promis ca le vor recupera si pe celelalte doua din 2017. De exemplu, daca un parc solar de 10 MW primeste prin vechea schema, cea cu sase certificate, circa 3,3 milioane de euro din subventii, de la 1 ianuarie primeste numai jumatate din suma.
„Este o cauza importanta si era normal sa se grabeasca dupa modificarile de la 1 iulie. Evident ca toata lumea a apasat pedala de acceleratie“, spune reprezentantul ANRE.
„Nu sunt proiecte de dimensiuni mari, ci variaza de la cativa kilowati la 2 MW“, a mai precizat Calota.
Daca se ia in calcul o dimensiune medie de 1 MW pe proiect, rezulta ca in decembrie ANRE a licentiat 144 MW, ceea ce inseamna investitii de peste 200 de milioane de euro. Problema este ca deja Romania are peste 3.000 MW de proiecte in energie regenerabila, peste limita de siguranta anuntata de Transelectrica. De exemplu, ultimele date publicate de Transelectrica arata ca la finalul lunii noiembrie erau incluse in schema de sprijin proiecte solare cu o capacitate de 740,4 MW, mai mult decat un reactor al centralei nucleare de la Cernavoda. La finalul anului 2012 tot datele Transelectrica arata ca erau montati in parcuri solare numai 49 MW. Practic intr-un singur an de zile acest domeniu a crescut in dimensiune de 15 ori si a atras investitii de peste un miliard de euro. Totodata, toate asteptarile legate de energia solara au fost depasite.
In Planul National de Actiune in domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) prognozele realizate de specialistii din domeniu aratau ca la nivelul anului 2012 Romania trebuia sa aiba 43 MW in proiecte solare, ceea ce s-a si intamplat, in timp ce pentru 2013 erau prognozati 78 MW. Prognoza a fost insa depasita de realitate, tinand cont ca acum functioneaza peste 740 MW in proiecte solare. Dincolo de acestea, in Romania mai functioneaza si aproape 2.500 MW in parcuri eoliene, capacitate apropiata de cea estimata in PNAER. Insumate, proiectele solare si eoliene deja depasesc pragul de 3.000 MW in regenerabile pe care Transelectrica a anuntat ca-i poate integra fara probleme in sistem. Dincolo de acest prag, Romania ar trebui sa investeasca in proiecte de echilibrare, asa cum este hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, proiecte care insa nu avanseaza de ani intregi.
De la inceputul acestui an, proiectele eoliene noi puse in functiune vor primi 1,5 certificate verzi pe fiecare megawatt-ora in loc de 2, proiectele solare vor primi 3 in loc de 6, iar hidrocentralele vor primi 2,3 certificate in loc de 3.
Proiectele care au reusit totusi sa intre in functiune pana la inceputul acestui an intra sub schema de sprijin modificata in iulie anul trecut. La momentul respectiv, guvernul a luat decizia amanarii unui numar de certificate verzi pentru fiecare tehnologie, dar aceasta urmeaza sa fie recuperate in perioada 2017-2020. Astfel, in loc de a primi deodata doua certificate verzi, investitorul intr-o centrala eoliana primeste acum doar unul, pe celalalt urmand sa-l recupereze din 2018. La solare, investitorii primesc 4 certificate verzi in loc de 6, celelalte doua urmand sa fie recuperate din 2017.
