Interviu cu silvicultorul Dorin Marasoiu, administrator de ocol silvic privat. Inundatiile de saptamana trecuta au generat comentarii aprinse si luari de cuvant mai ales din partea politicienilor pe marginea cauzelor si efectelor acestei rabufniri a naturii. Cel mai adesea a fost invocata interventia iresponsabila a omului care a defrisat, dupa revolutie suprafete mari de padure, stiut fiind ca rolul padurii e vital. De altfel, fostul ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga a aratat cu degetul catre defrisarile ilegale din Arges si Valcea care au dus la antrenarea aluviunilor si a apelor de pe versantii despaduriti. Actualul ministru Attila Korodi a dispus controale in tara pentru a se vedea daca fenomenul a fost generat de cauze naturale sau de exploatarile forestiere ilegale. Ce crede despre cele intamplate si a cui este vina incercam sa aflam in cadrul interviului realizat cu consilierul judetean Dorin Marasoiu, fost sef de birou la Inspectia Silvica Arges, administrator de ocol privat si silvicultor cu mare experienta.
# Se spune aproape la unison ca de vina pentru inundatiile catastrofale din aceasta vara care au facut pagube importante si au dus inclusiv la pierderea de vieti omenesti sunt defrisarile masive din padurile romanesti si desigur si din Arges…
– Cauza o reprezinta evident ploile abundente cumulate in ultimele zile care au adus un volum de apa record. Sunt tot felul de moralisti care fac acuze fara a avea habar de ceea ce se intampla si care sunt cauzele. Ar trebui sa ascultam niste specialisti, niste oameni care au preocupari in domeniu. In general, cand se intampla astfel de dezastre politicienii se dau in stamba, fac tot felul de discutii, in general acuza. Nu profesionistii. Importante sunt masurile pentru reducerea amplorii fenomenului.
# Dar putea fi prevenit acest fenomen?
– Da, sunt discutii care se pot face. Nu se mai studiaza caracterul hidrologic al unor bazinete cum ar fi bazinetul Topoloveni. Pe timpul lui Ceausescu, pe vaile mai mari au fost construite baraje si de la ultimele inundatii care au fost prin 76-77, nu s-a mai intamplat asa ceva… In Romania nu se mai apleaca nimeni sa studieze cauzele si sa traga invataminte, sa induca proceduri de interventie. Nu am sa pun in discutie acum ca in unele zone s-au dat autorizatii de constructie in zone inundabile. Ar trebui facuta o analiza. Toti factorii sa-si spuna parerea, sa faca programe, sa ia masuri pentru diminuarea probabilitatii ca acest fenomen sa se mai intample.
Parerea mea e ca este vorba despre un cumul de factori care duce la predispunerea unor astfel de fenomene.
„In timp ce dosarul Cheresteaua zace de doi ani, sunt rezolvate mult mai repede cazurile de furt cu caruta”
# Si totusi, unul din motivele care au creat dezechilibre sunt si defrisarile, o spun si specialistii nu doar politicienii…
– Defrisarea in sine este una dintre cauze. Este simplu sa spui „defrisare” si sa maschezi restul cauzelor. Factorii de decizie nu discuta insa de ce s-a ajuns la defrisari. Avem dosarul Cheresteaua care zace de doi ani. O chestiune extrem de complicata care implica in fond multe interese… pe cand un dosar din asta privind un furt de lemne cu caruta…merge foarte repede. Si…?! Nu plateste nimeni nici asta, oricum. Doar Primaria Calinesti are de luat 11 miliarde din amenzi neincasate pentru ca cei prinsi nu au nimic pe numele lor.
# Dumneavoastra ati fost unul dintre criticii noului Cod Silvic. Cum ar putea reglementarile legislative sa duca la limitarea acestui fenomen?
– Avem un Cod Silvic precar, de pe vremea comunista. S-au facut mici modificari care au satisfacut niste interese. Ideea este ca trebuie schimbata conceptia pentru ca 51% din suprafata impadurita a tarii este acum privata. Insa chiar in aceste conditii, legislatia actuala vorbeste doar despre obligatiile proprietarului, dar nu si despre drepturi. Oamenii au fost pusi in posesie, dar statul nu a platit compensatiile pentru ca acestia nu isi pot taia padurile. In Finlanda, parcurile naturale sunt concentrate la Pol. La noi statul a directionat parcurile naturale spre padurile private. Omul trebuie sa stranga 100 de hectare ca sa poata primi compensatii… De fapt dedesubtul acestei legi este putregai. Cei care promoveaza legile sunt formati in perioada comunista si nu tin cont de faptul ca daca esti proprietar trebuie sa beneficiezi de bunurile tale in timpul vietii. Statul nu este interesat sa mentina sau sa creasca fondul forestier pentru ca ceea ce se intampla in realitate este ca cel care are un hectar sau 2 hectare de padure urmareste sa scoata lemn de foc neavand nicio alta optiune.
