O mlastina fosilizata ne garanteaza ca astfel de perioade au mai fost pe Pamant.
Ramasitele fosilizate ale unei mlastini de acum 55 milioane de ani, din sud-estul Angliei, pot constitui principala proba in cazul procesului incalzirii globale, fiind dovada faptului ca astfel de fenomene au loc periodic, independent de activitatea omului, spune Richard Pancost, un geochimist de la Universitatea din Bristol.
Aceasta mlastina a fost, la vremea ei, o adevarata „pompa” de gaze ce provoaca efectul de sera si studiul ei ne dezvaluie mecanismul acestui teribil fenomen, cu efecte atat de devastatoare asupra mediului ambiant.
Analiza sedimentelor gasite in sud-estul Angliei sugereaza ca incalzirea globala a fost provocata, acum 55 milioane de ani, de emisiile de metan care se ridicau in atmosfera de pe intreg Pamantul. Metanul iesea din adancurile Pamantului sau era rezultatul procesului masiv de putrefactie a plantelor din zonele umede. Caldura provocata de efectul de sera accentua si accelera intreg fenomenul.
Cercul vicios facea ca, la un moment dat, totul sa se accelereze. Exact cum se intampla si astazi. Profesorul Richard Pancost, de la Universitatea din Bristol, care conduce studiul, estimeaza ca, in acele vremuri, temperatura medie anuala nu a crescut cu mai mult de 2 pana la 6 grade Celsius. La fel se intampla si azi, iar urmarile vor fi similare.
Sedimentele nu mint
Prin determinarile care s-au facut in timpul analizei sedimentelor din mlastina s-a putut trasa un grafic al evolutiei climei cu o suta de ani inainte de incalzirea globala si inca o suta de ani dupa. Profesorul Pancost spune ca bacteriile de atunci au renuntat la modul traditional de hrana si au inceput sa consume metan, gazul care invaluia intreg Pamantul. Atunci, cercul vicios s-a rupt si lucrurile au revenit la normal. „Ne intereseaza foarte mult cum a reactionat natura la aceasta incalzire brusca”, spune geochimistul intr-un articol publicat in „Nature”.
Datele obtinute de el ne conduc spre concluzia ca si in anii care vor urma se va intampla la fel. „Multe specii se vor adapta la noile conditii, schimbandu-si modul de hrana, iar altele vor migra sau vor disparea”, spune profesorul. Ploile vor cadea masiv si apa va accelera procesul de putrefactie, care va accentua efectul de sera. Adaptarea va fi rapida, perioada de tranzitie nefiind mai mare de cinci ani.
Salvarea noastra ar putea fi, ca si in urma cu 55 milioane de ani, bacteriile care consuma metan, cu ajutorul carora se pot „astupa” fisurile prin care acest gaz iese din scoarta terestra si patrunde in atmosfera. (Sabina Tudor)
Sursa: Adevarul
