Aur, cupru, gaz – bogatiile subsolului Romaniei sint invitate intr-o dezbatere care divizeaza clasa politica si societatea romaneasca, constata joi cotidianul francez La Tribune.
Lasind la o parte riscurile ecologice legate de exploatarea acestora, populatia banuieste puterea ca doreste sa vinda resursele unor straini, in detrimentul interesului national. Presedintele roman si-a pierdut rabdarea. Aparator fervent al exploatarii zacamintelor de aur, cupru si gaz de sist ale Romaniei de catre societati private, seful statului profita de orice ocazie pentru a indemna guvernul sa accelereze procesul de privatizare. El a cerut marti noului ministru al Mediului fie sa dea fara intirziere avize in cazul in care considera fezabila explotarea de la Rosia Montana, fie sa spuna “nu” investitorului. Miza consta in cele circa 300 de tone de aur si 1600 tone de argint de sub satucul Rosia Montana, in inima Transilvaniei (nord-vest). In 1999, compania canadiana Gabriel Ressources a obtinut licenta de exploatare si a elaborat proiectul a ceea ce ar putea deveni cea mai mare mina de aur deschisa din Europa. Compania nu a reusit insa nici pina azi sa obtina autorizatiile necesare lansarii lucrarilor, indeosebi avizul Ministerului Mediului. Exploatarea presupune utilizarea a 12.000 tone de cianura pe an pentru separarea particulelor de aur si prevede stergerea de pe harta a aproape intregului sat Rosia Montana, scrie La Tribune.
Problema mediului se afla si in centrul unui alt proiect sustinut de grupul petrolier Chevron. Gigantul american ar dori sa exploateze o parte din rezervele de gaz de sist ale Romaniei, insa tehnologia fracturarii hidraulice care ar trebui folosita creeaza preocupari in rindul populatiei, care acuza autoritatile ca nu au informat-o. “Exista un risc destul de crescut ca pinza freatica sa fie poluata – explica geologul Gabriel Ion. Or, in sate, locuitorii se alimenteaza direct din apele subterane”.
Privatizarea societatii Cupru Min, saptamina trecuta, a turnat gaz peste foc. Aceasta societate, considerata o “gaura neagra” pentru economie de catre premierul Mihai Razvan Ungureanu, exploateaza 60% din rezervele de cupru ale tarii, adica aproape un miliard de tone. Pentru opozitie, aceasta a fost picatura care a umplut paharul. “Este insuportabil si inacceptabil ca asemenea decizii care sint de importanta strategica sa fie luate cu o totala lipsa de transparenta”, a apreciat liderul Partidului Liberal, Crin Antonescu. Pentru ca, puncteaza La Tribune, dincolo de riscurile ecologice, ceea ce stirneste neliniste este felul in care procedeaza autoritatile. “Romanii au tinut minte privatizarea industriei petroliere si a gazului, care a fost extrem de paguboasa pentru tara. In clauzele secrete ale contractelor, care au fost dezvaluite citiva ani mai tirziu, am descoperit ca, pe linga dreptul de exploatare, au fost vindute resursele in sine”, a explicat politologul Andrei Taranu.
Peste toate acestea vine umbra FMI, care le aminteste romanilor de privatizarile in masa din anii 90. “Dupa ce mitul neoliberal propovaduit de institutia financiara a disparut, ne-am trezit in anii 2000, avind crestere, dar privati de propria industrie”, adauga analistul citat de La Tribune. De aceasta data tot FMI este in spatele privatizarii Cupru Min. Impusa in cadrul unui acord de tip preventiv, tranzactia a esuat totusi, saptamina trecuta. Societatea canadiana Roman Copper, care a cistigat licitatia cu o oferta de 200 milioane de euro, a refuzat in ultimul moment conditiile impuse de statul roman. Procedurile de privatizare au redemarat si, de aceasta data, guvernul a promis sa joace cartea transparentei, noteaza cotidianul francez.
