Bucurestiul a devenit o capitala a risipei de lumina

    Reclamele care raman aprinse pe toata durata noptii si sursele de iluminat public pozitionate incorect transforma cerul intr-un panou opac. Efectele poluarii luminoase se manifesta atat asupra sanatatii oamenilor, cat si asupra ecosistemelor, florei si faunei.
    risipa de lumina
    Pentru locuitorii marilor orase, cerul instelat este o utopie. Repere ale lumii moderne si in plina dezvoltare, vitrinele magazinelor sau panourile publicitare intens luminate si sursele de iluminat public – amplasate nepotrivit, fiind orientate catre cer – anuleaza obscuritatea noptii si transforma cerul intr-un panou opac, colorat in diverse nuante.

    „Am economisi 30% din banii publici”

    Cercul Militar National

    Efectele poluarii luminoase sunt resimtite cel mai acut de astronomi, acestia fiind primii care au tras un semnal de alarma in acest sens. Problemele semnalate sunt confirmate de un studiu recent privind calitatea cerului, realizat de reprezentantii Astroclubului Bucuresti. Studiul a fost facut la sfarsitul lunii martie, cu ocazia „Orei Pamantului”, cand, timp de ora, luminile din mai multe cladiri reprezentative din Capitala au fost stinse.

    „Pe durata stingerii becurilor, calitatea cerului s-a imbunatatit semnificativ. Si mai surprinzator este faptul ca aceasta scadere a gradului de poluare luminoasa s-a resimtit doar stingand cateva lumini”, spune Zoltan Deak, membru al Astroclubului Bucuresti.

    Potrivit acestuia, un alt avantaj major relevat tine de faptul ca „am economisi 30% din banii publici cheltuiti pe electricitate daca sistemul nostru de iluminat ar fi unul corect si eficient energetic”.
    iluminat stradal
    Insomnii si probleme cardiovasculare

    Muzeul National de Arta

    Dincolo de aceste probleme, s-a constatat ca acest tip de poluare are efecte asupra sanatatii oamenilor, asupra faunei, florei si ecosistemelor in general. In ceea ce priveste sanatatea umana, s-a dovedit ca expunerea la lumina artificiala de peste noapte scade secretia de melatonina, un hormon produs de glanda pineala localizata la baza creierului.

    Producerea si eliberarea de melatonina sunt stimulate de intuneric si inhibate de lumina. Hormonul este foarte important, fiind singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare dintre celulele organismului. In lipsa melatoninei, apar tulburari de somn si chiar probleme cardiovasculare.

    Alte studii au dovedit legatura dintre munca practicata pe timpul noptii – care implica si expunerea excesiva la lumina artificiala – si o crestere a riscului de contractare a cancerului de san la femei. Cu toate acestea, in Romania, spre deosebire de alte state, nu exista nicio prevedere legislativa care sa reglementeze eventuale masuri pentru reducerea efectelor poluarii luminoase.

    Lumina se duce spre cer, nu spre sol

    Unul dintre motivele pentru care se produce poluarea luminoasa este calitatea indoielnica a iluminatului public. Lampadarele sferice care transmit mai multa lumina spre cer decat spre sol sunt cele mai mari surse de poluare si risipesc energia in mod inutil.

    Iluminatul devine mai eficient prin utilizarea lampadarelor indreptate spre pamant care transmit luminozitatea in scopurile pentru care au fost instalate.

    Slovenia are cele mai dure legi

    Flagstaff din Arizona a fost primul oras care a impus reglementari impotriva poluarii luminoase in 1958, potrivit revistei „Science et Vie”. Aceleasi masuri au fost luate in Tucson, in 1972, si in Texas, in 1986. In Europa, Venetia a introdus legi pentru combaterea acestui tip de poluare, urmata fiind de Valea Aosta, din Italia, si de Lombardia, in 2000.

    Astazi 30 de regiuni italiene au legi care reglementeaza nivelul poluarii luminoase prin evitarea risipei de energie si diminuarea luminozitatii artificiale a cerului. Concret, italienii din aceste regiuni au interzis aproape peste tot emiterea de lumina catre cer si au fixat un nivel de luminozitate care nu trebuie depasit. In 2002, Republica Ceha a adoptat o reglementare apropiata textului legislativ al Lombardiei. Aceeasi initiativa a avut-o imediat si Catalonia spaniola. In 2006 a venit randul Marii Britanii.

    Dar astazi, tara care are cele mai aspre legi impotriva poluarii luminoase este Slovenia. Acest stat a stabilit, printre altele, o tinta de consum energetic pentru iluminarea stradala de 50 de kilowati/ora pe an pe cap de locuitor, ceea ce inseamna jumatate din consumul energetic exterior al Frantei. Aceasta din urma a luat exemplul celorlalte state si a introdus in articolul 36 al proiectului de lege Grenelle 1 stipulari cu privire la poluarea luminoasa.

    Sursa: Adevarul

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *