Calitatea apei raurilor s-a imbunatatit anul trecut, insa cantitatea de ape uzate provenite de la diverse surse de poluare, care a ajuns in rauri fara sa fie epurata sau a fost epurata insuficient, se mentine ridicata, a anuntat, miercuri, Administratia Nationala Apele Romane (ANAR).
Circa 70% din cantitatea de ape uzate provenite din diverse surse de poluare, care au fost neepurate sau insuficient epurate, a ajuns in 2008 in receptorii naturali, in speciali in rauri, in scadere de la 80% in perioada 2005-2006, potrivit raportului anual de monitoring al resurselor de apa.
ANAR sustine ca deoarece procentul de ape neepurate se mentine ridicat, obiectivul major al institutiei ramane cresterea nivelului de calitate a apelor la clasa II de calitate, prin reducerea surselor de poluare, realizarea de noi statii de epurare si, in marile aglomerari urbane, a treptelor tertiare a statiilor de epurare. De asemenea, ANAR insista ca e nevoie si de gasirea unor solutii alternative locale de salubrizare permanenta a cursurilor de apa.
In conformitate cu prevederile europene, ANAR monitorizeaza 6 subsisteme, respectiv rauri, lacuri naturale si artificiale, ape subterane, ape tranzitorii, ape costiere si ape uzate.
Totalul cursurilor de apa codificate ale tarii noastre este de 78.905 km, iar in 2008, activitatea de supraveghere a calitatii apelor de suprafata a fost organizata pe intreaga lungime a cursurilor de apa, respectiv au fost monitorizati 26.513 km.
„Din lungimea totala a raurilor monitorizate in anul 2008, 7.006 km (26,4%) s-au incadrat, din punct de vedere fizico-chimic, in clasa I de calitate, adica foarte buna, 12.048 km (45,4%) in clasa a II, adica buna, 5.151 km (19,4%) in clasa a III-a, adica moderata, 1.490 km (5,6%) in clasa a IV-a, adica slaba, si 818 km (3,1%) in clasa V-a, adica proasta”, potrivit raportului ANAR.
Din cei 1.075 km ai fluviului Dunarea – monitorizati de ANAR – 1.061 (98,7%) se incadreaza in clasa II de calitate si 14 km (1,3%) in clasa III de calitate. In ce priveste analiza saprobiologica, Dunarea s-a incadrat in clasa II de calitate – starea ecologica buna.
Bazinele hidrografice unde se regasesc sectoare de rauri cu o calitate slaba si proasta sunt Siret (218 km), Ialomita-Buzau (182 km), Arges-Vedea (153 km), Olt (112 km), Mures (73 km), Somes-Tisa (35 km), Crisuri (26 km), Prut (11 km), Jiu (8 km), cauzate in special de activitatile industriale (complexe zootehnice, explotari miniere), lipsa statiilor de epurare a unor mari aglomerari urbane, dar si caracteristicilor specifice apelor de campie (Ialomita-Buzau, Vedea).
Din punct de vedere saprobiologic, din totalul sectoarelor de rauri monitorizate, in anul 2008, aproape 6.300 km (24,16%) s-au incadrat in clasa I de calitate, adica stare ecologica foarte buna, 13.138 km (50,38%) s-au incadrat in clasa II de calitate, stare ecologica buna, 5.527 km (21,2%) in clasa III de calitate, stare ecologica moderata, 851 km (3,26%) in clasa IV de calitate, stare ecologica slaba, 263 km (1%) in clasa V de calitate, stare ecologica proasta.
Sursa: NewsIn
