Canalizarea Capitalei spurca Dunarea

Apele uzate ale Bucurestiului au transformat raurile Dambovita si Arges in adevarate haznale curgatoare. Dunarea este si ea puternic afectata de lipsa unei statii de epurare in Bucuresti.

Peste 80% din debitul Dambovitei il reprezinta apele uzate din Capitala, iar 20 de kilometri din rau sunt o adevarata bomba ecologica. Datele furnizate de coordonatorii proiectului statiei de epurare de la Glina, finantat cu fonduri europene, arata ca Bucurestiul este cel mai mare poluator al Dambovitei, Argesului si al Dunarii.

Coordonatorii proiectului mai spun ca ofiterii de mediu au mai constatat ca probleme ecologice sunt si in Arges, dar si pe o portiune de 100 de metri, unde Argesul se varsa in Dunare. “La noi, la Glina, pute mai mult vara, iar la Budesti, unde se varsa Dambovita in Arges, este un aer de nesuportat in tot timpul anului”, se plange Dorel Buzatu, localnic din Glina.

Glina, un esec de peste 20 de ani

Constructia Statiei de epurare de la Glina a fost reluata in acest an. Pentru ca tehnologia initiala, proiectata in anii `80, este una invechita, constructorii au inceput cu demolarea unor obiective mai vechi, urmand ca, de anul viitor, sa inceapa constructia efectiva a Statiei de epurare. Accesul in santier este o adevarata aventura si ai nevoie de sfaturile constructorilor.

Pescarusii se hranesc din apele mizerabile ale Dambovitei
Pescarusii se hranesc din apele mizerabile ale …
Trebuie sa te strecori printre bucati de fier vechi, sarme de la vechile constructii, noroaie si constructii care urmeaza a fi demolate pentru a face loc noilor obiective, mult mai moderne. Pentru mai multa siguranta, constructorii iti ofera bocanci speciali, cu talpa groasa, iar muncitorii din santier respecta cele mai stricte conditii de protectia muncii. Cimentul vechi este transportat de camioane la un concasor special pentru refolosirea lui la realizarea noilor cai de acces. Dincolo de gardurile de sarma, este un adevarat oras, care se intinde pe 72 de hectare.

De rasu” Europei

Cum intri in perimetrul statiei, mirosul este unul intepator. Atat de la compania Protan, care se afla la numai cateva sute de metri, cat si de la locul in care caseta colectoare a canalizarii Capitalei se varsa in Dambovita de zeci de ani de zile. Aici sunt scene parca rupte din filmele de groaza. Mii de pasari zboara deasupra apei tulburi si se infrupta din deseurile preluate de canalizarea orasului. “Avem o situatie atipica. Apele pluviale sunt preluate de aceleasi canale ca si cele pentru apele uzate.

De aceea, ideea de canalizare, de acum inainte, va fi una care sa separe cele doua tipuri de ape”, explica viceprimarul general, Razvan Murgeanu. Bucurestiul este singura capitala din Europa care nu are statie de epurare. Datele furnizate de coordonatorii proiectului, finantat cu fonduri europene, arata ca Bucurestiul este cel mai mare poluator al Dambovitei, Argesului si al Dunarii.

Peste 80% din debitul Dambovitei il reprezinta apele uzate din Capitala, iar 20 de kilometri din rau sunt o adevarata bomba ecologica. Coordonatorii proiectului mai spun ca ofiterii de mediu au mai constatat ca probleme ecologice sunt si in Arges, dar si pe o portiune de 100 de metri, unde Argesul se varsa in Dunare.
Toate aceste probleme, adunate de ani de zile, i-au facut pe europeni sa ne dea o mana de ajutor. Dupa mai multe discutii intre autoritatile de la Bucuresti si Comisia Europeana, in 2005 a fost semnat memorandumul de finantare a lucrarilor, la Bruxelles.

Statia de epurare de la Glina este in constructie de 20 de ani
Statia de epurare de la Glina este in constructie …
Peste opt ani vom intra in normalitate

Asa a inceput proiectul prin care mizeria Bucurestiului nu va mai polua tot ce prinde, pana la varsarea in Dunare. In aceste conditii, 62% din cei peste 100.000.000 de euro sunt bani din fonduri europene nerambursabile.

Doar 3% din investitie reprezinta bani de la bugetul de stat. In 2006, s-a tinut o licitatie internationala care a fost castigata de consortiul grecesc Aktor S.A.-Athena S.A. Pentru implementare-a acestui proiect, la nivelul Primariei Capitalei a fost for-mat un grup de lucru care va urmari lucrarile pana in decembrie 2010, cand va fi predata prima linie a Statiei de epurare.

“In prima etapa, statia va epura 10 metri cubi pe secunda. Pentru ca din Bucuresti ies 14-15 metri cubi pe secunda de ape uzate, din 2010 va fi initiat un nou proiect, pentru o a doua etapa, cu termen de finalizare in 2015”, explica Sanda Trasculescu, coordonatorul proiectului de reabilitare a statiei de la Glina.

Lucrari ingreunate de hoti

Inceputa in forta in primavara acestui an, demolarea constructiilor vechi de la Statia de epurare a fost oprita din cauza hotilor. “Aia spargeau cu pickhamerele, iar hotii de fier vechi misunau de bezmetici printre ei. S-au oprit sa nu-i omoare pe hoti”, spune viceprimarul general, Razvan Murgeanu.

Asa ca in acest moment constructorii greci care au castigat licitatia pentru ridicarea obiectivului muncesc la refacerea gardurilor. Mai mult, firma de paza a fost schimbata si ea de trei ori. “In primavara, au furat un transformator de cateva tone.

Au venit cu macaraua si l-au pus pe platforma. Au iesit fara sa fie deranjati”, explica Murgeanu. Asa ca santierul va fi organizat intr-o adevarata fortareata. “Noua firma de paza are caini si se vor monta camere de supraveghere si instalatie de iluminat perimetral”, ne spune coordonatorul proiectului, Sanda Trasculescu.
O alta isprava a hotilor din Glina s-a petrecut de curand, cand au fost furate mai multe calculatoare, printre care si un laptop cu date despre evolutia proiectului.

Istoric

Lucrarile pentru constructia Statiei de epurare de la Glina dureaza de mai bine de 20 de ani. Inceputa in 1985, ridicarea statiei a fost suspendata in 1989. Intre 1996 si 1997 s-au facut cateva lucrari, insa statia nu a fost terminata. Dupa 2002, Comisia Europeana a facut presiuni pentru constructia unei statii de epurare pentru Bucuresti, fapt pentru care s-a demarat un proiect in valoare de 108.300.000 de euro. In 2010, va fi gata prima linie de epurare de la Glina, care va prelua putin peste jumatate din apele uzate ale Capitalei.

Apele menajere ale bucurestenilor se scurg direct in Dambovita, fara niciun fel de filtrare. Capitala este, de altfel, singura din Europa care nu are o statie de epurare

Sursa: Adevarul

Articole similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,557FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente