capra-neagra.jpgAcum aproape doua milioane de ani, in perioadele glaciare ale cuaternarului, pe vremea mamutilor si a rinocerilor lanosi, clima era chiar pe gustul ei. Insa topirea ghetarilor si incalzirea climei nu au speriat-o, capra neagra (Rupicapra rupicapra) retragandu-se pe inaltimile alpine ale Eurasiei si castigand titlul de “cel mai batran” mamifer din tara noastra.

In zilele noastre, caprele negre mai pot fi intalnite in Romania in numai cateva masive muntoase. Drumetii care se incumeta pe crestele din Muntii Rodnei, Piatra Craiului, Bucegi, Fagaras, Retezat sau din Muntii Vrancei (unde au fost introduse de curand) pot spera sa aiba norocul de a le intalni. Traind in ciopoare de 5-30 de exemplare, conduse de femele batrane si cu experienta, caprele negre sunt insa dificil de zarit de catre turisti. Tapii, santinelele grupului, dau alarma la cel mai mic zgomot. Suieratul caracteristic si loviturile in pamant cu picioarele din fata au darul de a-i alarma pe ceilalti membri ai grupului, care imediat se fac nevazuti printre stancile ascutite ale inaltimilor alpine. Iar terenul accidentat, cateodata imposibil de parcurs chiar si pentru un pasionat al muntelui cu experienta, nu reprezinta nici o problema pentru caprele negre. Acestea se disting printr-o agilitate iesita din comun, putand face salturi chiar si de 2 metri inaltime si 6 metri lungime. La nevoie, se pot avanta chiar si in traversarea inot a lacurilor alpine, insa acest lucru le epuizeaza.

Echipament de alpinist

Traiul la munte, chiar daca placut, nu a fost niciodata prea usor. Iar zonele cu adevarat alpine, adica deasupra limitei superioare a padurilor de conifere, cer conditii speciale. Nimic din toate acestea nu a impiedicat-o sa-si continue existenta din cele mai vechi timpuri pana astazi. Fie iarna, fie vara, capra neagra este intotdeauna pregatita. De altfel, adaptarea plina de succes a acestui mamifer la mediul montan este demonstrata cel mai bine de picioare. Copitele mari pot fi desfacute pentru a evita scufundarea in stratul gros de zapada din timpul iernii. Marginile copitelor, ascutite si tari, ii permit o buna ancorare pe pamant, iar la interior sunt foarte aderente, permitandu-i astfel sa alerge in jos chiar si in zonele cele mai stancoase. Astfel, chiar si pe stancile abrupte, capra neagra poate atinge o viteza de 50 km/ora.

Omul, cel mai periculos “pradator”

Printre dusmanii naturali ai acestor mamifere alpine se numara ursii, lupii, rasii si acvilele de munte. Cu toate acestea, numarul caprelor negre nu este periclitat de pradatori, ci de cel mai de temut dusman al naturii, in general, si anume omul. Braconajul a eliminat o data capra neagra din Muntii Rodnei, la inceputul anilor “20, cand armele ramase dupa primul razboi mondial au fost folosite fara discernamant. Repopularea artificiala a acestei zone a readus capra neagra in Muntii Rodnei, dar, chiar si asa, a fost nevoie de declararea speciei ca “monument al naturii” pentru a o salva de la disparitia totala.

Portret de familie

Rupicapra rupicapra face parte din familia Bovidae, care se remarca prin faptul ca toti membrii acesteia (ambele sexe) au coarne, care cresc in fiecare an si pe care nu si le pierd niciodata. Capra neagra este insa un gen distinct si nu are rude apropiate in lumea copitatelor. Oamenii de stiinta considera “capra de zapada”, din America de Nord, si seraul si goralusul, din Asia Centrala, ca fiind cele mai apropiate rude ale acestui mamifer alpin. La o prima privire, ambele sexe arata la fel. Totusi, masculii sunt mai grei decat femelele, cantarind cam 30 pana la 40 kg toamna devreme, in timp ce femelele ajung rar la 30 kg. Capra neagra din Carpati este printre cele mai mari din lume, avand o greutate cu circa 10% mai mare decat cea din Alpi.

Sursa: GeoMagazin

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here