Au inceput sa apara si primele semne… O arie destul de intinsa, la Moldova Noua, se transforma treptat in desert, la acest
fenomen aducandu-si o serioasa contributie poluarea, lipsa de vegetatie silvica, nepasarea autoritatilor precum si vantul, temuta Cosava, care bate neintrerupt, tot anul. Unele judete din Oltenia au problema asta deja de ani de zile, din cauza masivelor defrisari si a solului nisipos. Un desert in Caras-Severin pare insa greu de conceput, mai ales obisnuiti fiind cu ideea ca judetul este prin excelenta impadurit si verde.
Avantajul acesta se poate modifica insa in doar cativa ani, in defavoarea noastra, pentru ca echilibrele naturale sunt deosebit de fine. Odata tulburate, totul se poate da peste cap. Iar agresiuni asupra mediului natural exista si in Caras-Severin, fara nici o indoiala. Pe langa autoritatile specializate fiinteaza cateva ONG-uri, care monitorizeaza mediul si posibilele agresiuni asupra sa, insa, de cele mai multe ori, autoritatile de mediu manifesta o autosuficienta de rau augur, fiind preocupate mai mult de „cine e seful” pe mediu, ori de ipotetice programe, decat de o angajare sanatoasa in domeniu.
Noroc cu ONG – urile…
Una dintre organizatiile neguvernamentale din judet, care manifesta de mai multi ani interes in supravegherea mediului, este GEC Nera, condusa de fostul deputat Cornel Sturza Popovici. Acest ONG practica o asa-zisa monitorizare alternativa a mediului. Prin aceasta activitate, voluntarii care activeaza in cadrul centrului transfrontalier de voluntariat al GEC Nera, colecteaza informatii privind starea factorilor de mediu si a biodiversitatii in zona ariilor naturale protejate precum si despre cele mai frecvente si periculoase fenomenele de agresiune impotriva mediului, provocate de activitatile antropice. In baza unor astfel de observatii si informatii, GEC Nera intocmeste rapoarte lunare, incluzand concluzii privind starea mediului si recomandari privind directii de actiune. Aceste rapoarte sunt distribuite autoritatilor publice responsabile de implementarea politicilor de mediu in aceasta zona si presei.
Observatiile confirma!
Pe toata zona monitorizata, sustin cei de la GEC Nera, apa Dunarii are o turbiditate evidenta. Pe suprafata apei, izolat, sunt transportate pelicule sau dare de carburanti, grasimi si, ocazional, ambalaje de plastic. Incepand de la o distanta de 1-3 metri de mal apa are miros caracteristic de ape uzate de canalizare. Apa raului Nera a fost monitorizata si ea pe o portiune de trei km in amonte de podul de la intrarea in localitatea Sasca Montana. Pe intregul traseu al soselei (DN 57) exista abandonate ambalaje de plastic.
Poluare fara granite
Pe malul Dunarii, in amonte, la 1 km de confluenta paraului Sichevita cu Dunarea exista un depozit de carburanti al unui santier de constructii, de la care se scurg pe sol produse petroliere. Prin evaporarea si infiltrarea apei, particulele de steril si alte substante chimice in suspensie s-au constituit in prezent intr-un nisip fin, de culoare gri deschis, antrenat de catre vanturile predominante din zona. Informatiile prezentate de localnici confirma faptul ca cel mai recent fenomen de asa-numita deflatie sau imprastiere, daca doriti, a avut loc in luna mai 2008, ocazie cu care au fost poluate cu reziduuri provenind din aceasta zona localitatile si terenurile din zona Moldova Veche (Romania), Vinci, Poa¾ea¾ena, Veliko Gradiste (Serbia).
Nici cunoscuta stanca Bacacaia, din mijlocul apelor Dunarii, din zona Coronini, numita asa dupa o legenda a locului, nu are odihna. Voluntarii GEC Nera au gasit pe suprafata stancii – considerata monument al naturii – numeroase fisuri. Se pare ca in fiecare an, dupa ciclurile de inghet si dezghet, din aceasta stanca sunt dislocate bucati mari, fapt pentru care stanca Babacaia se deterioreaza in permanenta. Incet, dar sigur.
Si turismul e afectat
Acestea sunt doar cateva dintre aspecte, agresiunile asupra mediului in Caras-Severin – un judet cu un potential natural si turistic de invidiat. GEC Nera dispune de o sumedenie de alte informatii provenite de pe Cheile Nerei, Anina, Cascada Beusnita, unele provocate de agenti economici iresponsabili, altele de persoane care n-au nici o legatura cu civilizatia. E nevoie, sustine Cornel Sturza Popovici, de programe specializate in domeniu, de masuri ferme din partea autoritatilor administratiei publice locale – Consiliul Judetean Caras – Severin, consiliile locale din zona monitorizata si a directiilor silvice Resita si Mehedinti, din partea administratiilor parcurilor, de realizarea de parteneriate in sistem public – privat, cu investitori interesati in amenajarea unor campari ecologice in afara zonelor speciale de protectie pe traseele turistice.
Pana nu e prea tarziu…
Costurile pot fi suportate prin accesarea fondurilor UE, recomanda GEC Nera. Pot fi implementate, de asemenea, sisteme adecvate de management pentru protejarea naturii, incurajarea activitatilor turistice. E nevoie de realizarea unui sistem integrat de management al deseurilor la nivel de localitate, cu includerea in sistem a ariilor naturale protejate. Costurile pot fi suportate prin accesarea fondurilor UE in cadrul POS Mediu – Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate.
Asadar, ONG-urile dau si solutii. Mai ramane ca alesii sa se trezeasca din „betia” succesului politic, care e contaminanta si periculoasa, si sa mai ia aminte si la ceea ce se intampla in teren, dincolo de birourile lor cu aer conditionat si cu iz de lux de la mobilierul din piele.
Sursa: masuramedia.ro
