Valea Almajului din Caras-Severin adaposteste adevarate comori faurite fie de natura, fie de mana omului, iar mii de turisti incep sa le descopere, pe rand. Printre ele este cascada Bigar, celebra dupa ce a fost numita de o publicatie din SUA cea mai spectaculoasa, si morile de apa de la Rudaria.
Cascada Bigar se afla pe teritoriul comunei Bozovici din judetul Caras-Severin, chiar la marginea Drumului National 57B. Daca nu sunt atenti la indicatoare, turistii ar putea rata acest obiectiv, deoarece cascada se ascunde dupa un parapet de pe marginea drumului. Cei care o vad insa raman impresionati: are noua metri inaltime si este acoperita de muschi verde, peste care siroieste apa. Cu 200 de metri inainte de cascada, Romsilva a amenajat o parcare cu aproximativ 50 de locuri, insa aceasta este neincapatoare pentru turisti. Tot Romsilva este cea care doreste sa dezvolte zona. „La ora actuala, circula multi turisti in acea zona, astfel ca vrem sa o dezvoltam, vrem sa amenajam acolo un loc unde turistii sa poata cumpara produse locale, traditionale. De asemenea, vrem sa instalam si toalete acolo. Este un proiect al nostru pentru care urmeaza sa gasim finantare, poate pe programele europene 2014-2020”, spune directorul Romsilva, Adam Craciunescu. Craciunescu adauga ca Romsilva vrea sa faca un parteneriat cu Consiliul Judetean Caras-Severin pentru ca drumul de acces la aceasta cascada sa permita un flux mai mare al turistilor, drumul fiind extrem de ingust la ora actuala. „Soseaua este modernizata, se circula bine, dar este ingusta, iar cascada atrage tot mai multi turisti”, afirma Craciunescu.
Cascada Bigar, celebra dupa ce o publicatie din SUA a numit-o cea mai spectaculoasa din lume
Cascada Bigar, care a fost nominalizata de publicatia online „The World Geography” din SUA drept cea mai spectaculoasa cascada din lume, se afla la marginea unui drum, exact in locul pe unde trece Paralela 45. De altfel, chiar langa cascada este montat un indicator invechit, care mentioneaza acest lucru. Cei care doresc sa admire cascada o pot face fara sa plateasca de pe marginea soselei. Unii dintre turisti se aventureaza, insa, sar peste parapeti si coboara pe stanci pana la baza acesteia, fara ca cineva sa ii avertizeze in privinta pericolului de accidentare. Turistii care vor sa vada si alte obiective turistice si sa afle si legenda din jurul cascadei trebuie sa plateasca o taxa. Langa cascada se afla o poarta si un podet, ambele din lemn. La intrare, un barbat incaseaza banii si rupe bilete pentru turisti. Costa 5 lei vizitarea izbucului Bigar si a grotei, ambele fiind conectate printr-o legenda pe care oamenii o pot afla de pe un panou. Tot barbatul care incaseaza taxa pe bilete este si cel care indruma turistii. Pana la izbucul Bigar, turistii pot urca pe o poteca stancoasa, aflata pe marginea raului Bigar. Imediat dupa acesta, un podet de lemn traverseaza raul, apoi o scara duce la grota. Toate sunt foarte aproape de cascada, la nici zece minute de mers pe jos. Atat izbucul, cat si grota, dar mai ales cascada Bigar au legenda lor. Se spune ca, in vremuri indepartate, in acest loc traia o familie de tarani muncitori. Necazul a facut ca aceasta familie sa nu aiba copii. La un moment dat, o vrajitoare i-a spus femeii ca, daca va bea apa din izvorul de sub stanca, va naste un copil, iar daca acel copil va fi fata, sa aiba grija ca aceasta sa nu se indragosteasca, deoarece va muri. S-a intamplat intocmai, iar fata, ajunsa o adevarata domnisoara, s-a indragostit de flacaul Bigar. Ca sa nu moara si sa uite de dragostea sa, tatal fetei a inchis-o pe aceasta in grota de pe munte. Strigatele disperate ale fetei au fost auzite de vrajitoarea care ii prevestise nasterea. Vrajitoarea s-a dus la fata si i-a spus ca ii va transforma parul intr-o cascada pe care vor aluneca propriile lacrimi, iar vuietul cascadei il va aduce la ea pe flacaul Bigar, care se va ineca in lacrimile fetei. Cei doi indragostiti urmau sa traiasca apoi vesnic pe Taramul Regasirii Dorului. Si in ziua de azi, apele izvorului Bigar vin de sub stanca si se revarsa peste cascada, in raul Minis, care duce cu el mai departe povestea celor doi indragostiti.
Morile de la Rudaria, in patrimoniul UNESCO, inca folosite de localnici
Lasam in urma cascada Bigar si legendele ei si ne indreptam pe un drum secundar inspre comuna Eftimie Murgu din judetul Caras- Severin, aflata tot pe Valea Almajului, la o distanta de aproximativ 15 kilometri de Bozovici. Aici se gasesc morile de apa de la Rudaria, un complex mulinologic inclus in patrimoniul UNESCO, care la inceputul anilor 2000 a fost restaurat de Muzeul „Astra” din Sibiu, pe bani europeni. Este cel mai mare parc cu mori de apa din Romania si din sud-estul Europei, intinzandu-se pe o distanta de trei kilometri. Pana in anul 1970, localitatea Eftimie Murgu de azi se numea Rudaria, dupa numele raului ce trece prin localitate, insa numele localitatii s-a schimbat dupa celebrul revolutionar pasoptist, avand in vedere ca acesta s-a nascut aici.
Turistii vin aici pentru a vedea morile de apa care dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In anul 1874 erau 51 de mori, insa acum sunt 22 de mori, aflate de o parte si de alta a drumului, pe cursul raul Rudaria. Una cate una, cele disparute au fost inundate de apele raului. Morile sunt construite exclusiv din lemn si au sisteme hidraulice primitive. Apa raului este directionata spre partea de jos a morii, pentru a invarti o roata mare de fier, care, la randul ei, invarte roata de piatra care macina grauntele in interiorul morii. Cele doua roti sunt conectate cu o bara metalica. Morile sunt functionale, iar oamenii din sat inca macina graul ori porumbul aici. Tabele cu programarea familiilor la macinat pot fi vazute la intrare. Unele mori au usile incuiate, dar in altele turistii pot intra pentru a admira sistemul de functionare. Pot fi vazute pietrele de moara, dar si urme ale granelor macinate aici. Fiecare moara are un nume: „Rosoanea”, „Moara cu Tunel”, „Moara din Tarina”, „Viloanea”, „Indaratnica dintre Rauri”, „Frizoanea”, „Popascu”, „Batolea”. Numele vin fie de la poreclele familiilor din sat, fie dupa cate o legenda a locului. Dintre toate, se remarca „Indaratnica dintre Rauri” deoarece roata acesteia functioneaza in sens invers acelor de ceasornic. Mai mult decat atat, aceasta moara era locul unde inteleptii satului se adunau sa ia cele mai importante decizii pentru comunitate. Fiecare moara este folosita de mai multe familii, prin rotatie. In cazul in care apare vreo defectiune, familiile au obligatia de a le repara. Cel mai priceput este, insa mos Lazar, un barbat de 87 de ani din sat. Oamenii din localitate spun ca, ori de cate ori au nevoie de vreun sfat in privinta repararii morilor, apeleaza la batran. „Mai reparam si noi, cand se strica ceva la mori, dar mai intrebam si la mos Lazar”, spune o femeie din sat. Morile de apa de la Rudaria pot macina, fiecare dintre ele, pana la 140 de kilograme de graunte intr-o ora, atunci cand sunt puse in functiune la maxima capacitate. Scartaitul pietrei pe graunte parca acompaniaza apa raului care serpuieste de la o moara la alta. Turistii care ajung aici, destul de putini, nu au decat sa priveasca spectacolul oferit de natura si de om si sa duca mai departe legendele locului.
