Codul rosu va aprinde piata imobiliara: arhitectii prevad inmultirea proiectelor de imobile care garanteaza racoarea pe timp de vara.Dupa ce i-a impins pe romani la umbra, iar pe cei mai ghinionisti i-a bagat in spital, canicula din 2007 ar putea avea un impact major si asupra pietei constructiilor de case.
Pana acum, in mod traditional, grija clientilor si arhitectilor s-a orientat in directia asigurarii confortului termic al locuintei, pe timp de iarna, si a reducerii cheltuielilor pentru incalzire. In prezent insa, se preconizeaza o schimbare radicala.
Potrivit arhitectilor, ea va pune semnul egal intre anotimpuri si va face ca, pentru cumparatorii de case, vara sa fie la fel de importanta ca iarna. Racoarea oferita de interior in timpul caniculei ar putea deveni unul dintre cele mai importante repere ale unui proiect.
„Vara asta va ridica problema „frigului” din casa”
Asa cum rezistenta constructiei este determinata de tipul materialelor care compun structura, temperatura din interior este influentata de compozitia peretilor, de tipul de izolatie exterioara, de asezarea imobilului, dar si de acoperisul casei. In Romania, clima temperata, cu veri calde, dar nu toride, a impus ca regula grija fata de trecerea iernii.
Arhitectii consultati de EVZ au recunoscut insa ca zilele extrem de fierbinti din aceasta vara vor avea darul unei revelatii: „Cred ca vara asta este sezonul care va ridica problema gradului de racoare pe care ti-l asigura o incapere, cand afara sunt 40 de grade C si chiar peste”, e de parere arhitectul Sorin Dragu.
„Nu a existat pana in prezent o grija aparte pentru cat de „frig” va fi in casa vara, pentru ca nici nu am avut parte, in mod constant, de luni atat de fierbinti in aceasta perioada. Lucrurile cu siguranta se vor schimba intr-un fel”, sustine si arhitectul Sorin Dragu.
Locuinta moderna: economica, dar nu racoroasa
Chiar si asa, secolul trecut a dus la aparitia, in Occident, a unor tehnici de proiectare si constructie care pun natura „la lucru”, in beneficiul locatarului. Insa nici locuintele „inteligente” si ecologice, aparute in ultimii ani, nu au avut ca prioritate transformarea habitatului in refugiu propriu-zis din calea caniculei.
Liviu Fabian, arhitect in Bucuresti, face o incursiune in istoria recenta a acestui domeniu: „Pentru sfarsitul secolului XX, in paralel si in opozitie cu aparitia ventilatiei si incalzirii artificiale pentru locuinta, s-au dezvoltat mai multe curente legate de ecologie si dezvoltare durabila – gen arhitectura bioclimatica, studii de case „pasive” sau „low-energy house”, „zero-energy house”. Acestea pun accentul pe economisirea resurselor mai degraba decat pe protectia impotriva caldurii”.
Casa in panta
Si totusi, dansul ametitor al codurilor galben, portocaliu si, mai nou, rosu din prima parte a acestei veri ne vor obliga sa cautam solutii in directii tot mai exotice. Specialistii sustin ca exemplele cele mai bune de locuinte eficiente impotriva caldurii sunt constructiile din zonele mediteraneene si ale Asiei Mici, dar si cele de inspiratie antica, din perimetrul fostei Mesopotamii sau al Imperiului Roman.
„In primul caz, casele sunt in general inchise spre exterior, singurul gol este accesul. Imobilul se deschide insa spre interior, spre o curte interioara prin care este ventilata casa si prin care patrunde si lumina. Peretii sunt foarte grosi si construiti din lut ars sau nears”, explica Liviu Fabian.
In opinia sa, chirpiciul este, la randul sau, un material recomandat pentru scopul propus. Pereti cat mai grosi, izolarea zidurilor cu polistiren si ferestre protejate de insorire, dar, mai ales, asezarea casei in panta, sunt sfaturile pe care le da si arhitectul Alexandru Baban celor care doresc sa-si protejeze locuinta de caldura infernala de afara.
„De preferat ar fi si o casa construita in panta, pe trei laturi. O parte din pereti ar fi ingropati in pamant, bineinteles izolati contra igrasiei. E folosita astfel racoarea pe care o asigura pamantul si care nu permite incalzirea peste masura a peretilor”, explica Baban.
INOVATII DE BUN-SIMT
Acoperisul si umbrirea
Lupta arhitectilor contra caniculei se da insa pe mai multe planuri. La fel de importante sunt si acoperisurile, dar si microclimatul din jurul locuintei, care poate reprezenta o bariera in calea caldurii de afara. In zona mediteraneeana, spun specialistii, acoperisul din tigla, asezat in pante mici, numite olane, lupta eficient cu caldura.
Pe de alta parte, stuful si acoperisul tip terasa, cu pamant cultivat cu vegetatie, sporesc confortul interior, impiedicand incalzirea cladirii. Dar efectele caniculei de afara pot fi contracarate si prin amenajarea unui microclimat exterior constructiei.
„Pentru umbrire, strazile pot fi in unele zone bordate de portice. Locuintele romane, spre exemplu, aveau curtea interioara cu peristil, un fel de portic-colonada care inconjura curtea interioara, avand rol de umbrire”, spune Liviu Fabian. Arhitectul Sorin Dragu insista si el asupra rolului jucat de vegetatia ambianta: „In curte se poate amenaja o bolta cu vita-de-vie sau alta verdeata cataratoare si plantati pomi. In acest mod, se va crea o prima bariera eficienta intre caldura soarelui si locuinta”.
CASA LUI EXARHU
Oaza de racoare, intr-o casa din paianta si chirpici
Unul dintre norocosii proprietari de locuinta anticanicula este jurnalistul Razvan Exarhu. In urma cu sase ani, acesta a achizitionat o casa batraneasca intr-un sat de gradinari de langa Dunare, in judetul Giurgiu, pe care a transformat-o in resedinta de vacanta. Nu este vorba de o vila, ci de o constructie din paianta, cu o structura simpla, de lemn si pamant galben, umplut cu paie.
In plina avertizare de cod rosu, Exarhu se bucura la umbra de achizitia sa: „In contextul caniculei in care ne zvarcolim, ca sa fie simplu de inteles, daca vrei sa dormi la pranz, cand e soarele mai aspru, este obligatoriu sa te invelesti daca nu vrei sa dardai de frig. Acest efect de aer conditionat natural se obtine doar deschizand ferestrele si lasand aerul sa circule, indiferent de pozitia casei fata de soare. E posibil sa conteze ca acoperisul e de tigla, cu tavaneala de pamant, si nu invelit cu tabla”.
Renovata cu mesteri din sat
In plus, amenajarea acestui „buncar” anticanicula s-a dovedit deopotriva simpla si putin costisitoare: „Casa este facuta din paianta, noi am construit o camera din chirpici si nu am facut decat sa o consolidam si sa-i adaugam o instalatie de apa. Daca vorbim de case inteligente, cred ca civilizatia taraneasca a reusit sa creeze cea mai buna formula. Casa din pamant este foarte racoroasa vara si foarte calduroasa iarna, functioneaza ca un organism, facilitand schimbul interior-exterior si pastrand echilibrul termic. In plus, muzica se aude perfect pentru o petrecere”, explica jurnalistul.
Acesta povesteste ca a tinut mortis ca reparatiile facute imobilului sa nu afecteze structura si forma originale ale acestuia. „Noi am renovat cu mesteri din sat, care aveau in cap numai pereti de bloc. Toate casele vechi din pamant au colturile rotunjite, pamantul este modelat cu mana, peretii poarta urma palmelor care ii netezesc si a bidinelei. I-am rugat pe mesteri sa nu faca nimic drept, sa lucreze cat mai stramb cu putinta si am auzit ca se plangeau la carciuma in sat ca se chinuiesc ingrozitor, ca ii deruteaza sa nu trebuiasca sa traga totul la linie.”
Sursa: Evenimentul Zilei
