Tarile dezvoltate au inceput goana dupa energii regenerabile
Dezavantaje: pentru obtinerea biocombustibilului din ulei de palmier, s-au taiat imense suprafete de padure
Biomasa reprezinta 4% din intregul necesar de energie asigurat de Uniunea Europeana, iar in urmatorii ani se asteapta ca procentul sa creasca si mai mult. Daca ne gandim ca din ce in ce mai multe state includ in strategiile lor valorificarea la scara cat mai larga a resturilor vegetale, ca sursa de energie, putem deduce ca exploatarea biomasei devine un adevarat trend.
Sa luam cateva exemple : Guvernul Marii Britanii a dispus crearea unui organism special pentru a impulsiona folosirea biomasei, Suedia cauta solutii pentru a inlocui centralele care folosesc combustibil fosili, cu tehnologii bazate pe biomasa.
Austria, Germania si Slovenia au planuri care arata ca sunt foarte interesate de aceasta resursa. Si SUA exploateaza biomasa intr-o proportie importanta, pentru a obtine energie, Canada isi incalzeste institutii, magazine si garaje astfel, iar Brazilia si Hawaii au descoperit si ele beneficiile biomasei. Unele studii arata ca exista tari care folosesc la scara larga resturile vegetale: astfel, in Nepal si Malazia, cota parte a biomasei in volumul total a energiei folosite este de 94%, in Kenia – de 95%, in India – 50%, in China – 33%, in Brazilia – 25%, iar in Egipt, 20%.
Marii producatori americani muncesc deja pentru a scoate pe piata motoare adaptate functionarii cu biocarburanti. Pe de alta parte, Europa ofera subventii importante producatorilor de etanol, un biocombustibil facut pe baza pe porumb.
Energia care muta muntii din loc
Iar acesta este numai inceputul. Rapoartele ONU prognozeaza ca in maxim 20 de ani, 25% din energia si combustibilii folositi la nivel mondial vor proveni atat din biomasa, cat si din alte resurse regenerabile. Teoria este plauzibila, cu atat mai mult cu cat foarte multe guverne nici macar nu sunt constiente pe deplin de potentialul de biomasa al propriilor tari.
Este numai un fel de a spune, insa cercetatorii zic, mai in gluma, mai in serios, ca potentialul energetic mondial bazat pe biomasa terestra este atat de mare, incat ar putea sa miste si muntii din loc. Dar, pentru ca biomasa sa si produca, este nevoie de strategii pe zeci de ani, de subventii si de legi clare, in favoarea resurselor regenerabile.
Ce este biomasa
Insumeaza totalitatea resturilor vegetale si este considerata una dintre cele mai populare resurse de pe Glob. Combustibilii de tip biomasa includ:
lemn si deseuri din lemn (butuci, rumegus, palete, aschii), deseuri agricole (paie, balega animalelor, coji de toate felurile, de struguri, de nuca etc), recolte energetice (plopi, rachita, salcii, samanta de rapita) si deseuri solide ale municipalitatii.
Unele dintre acestea sunt excelente pentru incalzire, altele pentru obtinerea curentului electric (s-a descoperit, de pilda, ca se poate produce electricitate din… coji de struguri), iar altele sunt folosite ca biodiesel.
Avantajele incalzirii cu biomasa: nu se elimina gaze cu efect de sera, au un continut redus de sulf, ceea ce elimina formarea ploilor acide, factura mai mica la intretinere, desi initial investitiile sunt mai mari decat in cazul unui sistem de incalzire clasic. Se apreciaza ca biocarburantii pot aduce curent electric in 1,6 miliarde de case din intreaga lume si pot incalzi alte 2,4 miliarde de case, dintre cele care acum folosesc paie ori carbune.
Romania se urneste greu sa-si foloseasca deseurile
Dintre toate resursele regenerabile ale Romaniei, biomasa are cel mai mult potential. Cu toate acestea, este exploatata foarte putin. Printre pionierii romani care au folosit biomasa este municipalitatea Vatra Dornei, unde se afla prima centrala de la noi alimentata cu rumegus, si care incalzeste un oras intreg. Astfel, firmele care debiteaza lemn pentru mobila, nu mai arunca rumegusul in rau, asa cum faceau pana acum, ci il dau gratis primariei Vatra Dornei.
Din 2004, de cand s-a infiintat centrala, si pana acum, aceasta n-a intrat niciodata in criza de rumegus, ba chiar a avut si de prisos. Iar in ultima vreme, ca urmare a taierilor de paduri, a inceput sa infloreasca comertul cu peleti si brichete. Sa te incalzesti cu asa ceva este intr-adevar mai ecologic si mai eficient, dar silvicultorii se plang ca un asemenea mod de incalzire nu este bun fiindca se alimenteaza din defrisari.
Pe de alta parte, nimic nu ne impiedica sa culegem surcelele aruncate prin vai si prin paduri, sau sa ne incalzim cu… excremente presate, rezultate de la fermele de animale. Surprinzator, si zerul de la fabricile de lapte poate fi o foarte buna sursa de energie.
La fel, nimic nu ne impiedica sa cultivam rapita ori sa folosim paie si coceni pentru a produce biodiesel. Lukoil si Petrom au facut pasi concreti in acest sens, planificandu-si sa construiasca fabrici de biodiesel. Nu neaparat de dragul ecologiei, ci pentru a nu fi inchisi.
O Hotarare de Guvern deja intrata in vigoare de jumatate de an impune ca toti carburantii sa aiba in componenta minimum 2% biodiesel. Iar pana in 2010, procentul trebuie sa se dubleze. Cel mai bun biocombustibil din lume este cel obtinut din trestie de zahar sau din ulei de palmier, produs in Asia, America de Sud si Africa.
Cum ar putea deveni biomasa din ecologica, neecologica
Un studiu ONU demonstreaza ca supraexploatarea biomasei poate sa bage omenirea in foamete, si nu numai. Pe plan mondial, deja a aparut fenomenul „alergatura dupa energie regenerabila”. Multe tari sarace cheltuiesc de vreo cinci ori mai mult pentru combustibil, decat pentru sanatate.
Altele cheltuiesc de doua ori mai mult pentru energie decat pentru limitarea saraciei. Tarile puternic industrializate au gasit solutii de fabricare a biocombustibilului, dar pentru asta trebuie sa elimine din circuitul agricol o gramada de terenuri care pana acum asigurau hrana populatiei. In lume, comertul cu energii bio este pe cale de a deveni cu mult mai profitabil decat cel cu alimente.
Specialistii avertizeaza astfel ca producatorii de bioenergii ar putea fi tentati sa recurga la defrisari, pentru a face rost de terenuri bune pentru cultivarea plantelor energetice. Asta, ca sa evite scoaterea din productie a terenurilor agricole. Pe de alta parte, pentru ca plantele sa fie destul de eficiente pentru a putea fi transformate in energie, sunt umflate cu pesticide si alte substante chimice, care deja afecteaza solul si apele.
Olanda este una dintre tarile care intentioneaza sa renunte la a mai incuraja importul de biodiesel, fiindca uleiul de palmier este obtinut prin taierea a hectare intregi de padure. Foarte pesimisti, expertii ONU cred ca, pana in anul 2022, cea mai mare parte a padurilor Indoneziei vor disparea tocmai ca sa faca rost de spatiu pentru culturile de palmieri, bune pentru biocombustibil.
Concluzia: cultivarea plantelor energetice in intreaga lume trebuie facuta foarte atent si cu mult echilibru. Altfel, natura va avea mai mult de pierdut decat de castigat.
Sursa: Gandul
