Comisia Europeana spune stop risipei de energie

Comisia Europeana spune stop risipei de energie

Un nou pachet pentru cresterea eficientei energetice a fost lansat saptamana trecuta de Comisia Europeana, de data asta el putand sa devina obligatoriu

Alarmata de cresterea preturilor la combustibili sI de un grad tot mai ridicat de dependenta de importuri, Uniunea Europeana incearca sa-si ajusteze consumurile energetice in primul rand pe seama economisirii. Romania, care are una dintre cele mai ridicate intensitati energetice la nivelul Uniunii, lucreaza de zor la un nou Plan National de crestere a eficientei energetice, fara a sti insa cine raspunde de aplicarea lui, din ce resurse va fi finantat si cine vor fi principalii beneficiari.
Tarile dezvoltate ale Uniu­nii Europene au luat pri­mele masuri de crestere a eficientei energetice inca din anii ’70, odata cu declansarea primei mari crize a petrolului. Nu intam­plator, in momentul de fata, decalajul intre tarile din vestul Eu­ropei, in ceea ce priveste intensita­tea energe­tica raportata la unitatea de Produs Intern Brut, este de 5-6 ori mai mica fata de tarile Europei rasaritene, in conditiile in care Di­rectivele Comi­siei Europene nu erau obligatorii pentru statele mem­bre, iar tinta propusa pana in 2014 (crestere a eficientei energeti­ce cu 20%) este pe cale de a fi ratata. Noul Pachet de crestere a eficientei energetice, aprobat sap­ta­mana trecuta de Comisia Euro­pea­na si pre­zen­tat in toate tarile membre, adu­ce o serie de noutati in ceea ce pri­veste acest domeniu, in primul rånd prin delegarea unor responsa­bi­li­tati catre companiile private din sec­to­rul energetic si in al doilea rand prin posibilitatea ca Directiva sa de­vina o­bligatorie pentru toate statele membre. De la faza de recomandare, no­ua politica a Comisiei Europene tre­ce la faza imperativa, tinand sea­ma de estimarile privind cererea de e­ner­gie pana in 2020 si dependenta de importuri, care va creste de la 84 la 93% (in domeniul pe­tro­lului) si de la 62 la 80% (in domeniul gazelor na­turale). Nu in ul­­timul rand, daca nu si-a atins o­biectivele in ceea ce pri­­veste intensitatea energetica, Co­mi­sia Euro­pea­na este decisa sa res­pecte cu strictete tintele propuse pentru re­ducerea emisiilor de CO2, si cres­terea ponderii energiei regenerabile, pana in 2020. Se estimeaza ca noul pachet de crestere a eficien­tei energetice ar putea aduce eco­no­mii la bugetul comunitar de circa 200 de miliarde de euro anual si pes­te doua milioane de locuri de mun­ca.

Obligatii multe, bani putini
Cel mai mare potential in do­meniul cresterii eficientei energe­tice provine din sectorul industrial si cel rezidential. Daca in pri­mul caz, ma­surile efective de cres­te­re a eficientei revin indeosebi inves­ti­torilor pri­vati, interesati de redu­ce­rea costu­ri­lor si de cresterea productivitatii, in schimb, in cel de-al doi­lea caz mare parte din sarcina revi­ne autoritatilor locale si consu­ma­torilor finali de e-ner­gie (popu­latia). Plecand de la aceste conside­rente, noua Directiva de crestere a eficien­tei energetice isi propune ca numai din sectorul rezidential sa realizeze economii de circa 60%, comparativ cu consumul actual, in conditiile unui grad de renovare al cladirilor publice de 3% pe an. Com­paniile de servicii energetice vor fi pilonul principal al punerii in aplicare a Directivei, in situatia in care aceste companii pot proveni chiar din randul produ­catorilor, distri­bui­torilor si furnizorilor de ener­gie. Pa­re un paradox sa ceri, spre exemplu, unei companii care vinde energie electrica sau gaze naturale sa-si con­vinga clientii sa con­sume mai putin si mai eficient, dar Di­rec­tiva tocmai asta face, stabilind chiar si un procent de eco­nomisire de 1,5% pe an pentru toate compa­ni­ile energetice care au in por­tofo­liu consumatori fi­nali. Un capitol aparte este destinat sectorului de termoficare si al coge­nerarii de inal­ta eficienta, au­torita­tile de re­glementare in domeniu fiind obligate sa prezinte planuri pe o durata de zece ani, care sa duca la creste­rea eficientei cu cel putin 10 procente. Pentru sectorul industrial, marile intreprinderi vor fi obligate sa rea­lizeze audituri energetice, in urma carora sa vina cu masuri concrete de eficientizare a consu­mu­ri­lor energetice. „Exista foarte multe obligatii in noua Di­rectiva, dar si oportunitati de afa­ceri”, spu­ne Tu­dor Constan­tinescu, consilier principal in cadrul Di­rectiei Gene­rale pentru Energie din Comisia Eu­ro­pea­na. Deocam­data oportunita­ti­le sunt mai putine, caci fondurile ne­ram­bursa­bi­le puse la dispozitia ta­rilor membre pentru cresterea eficientei energetice sunt inca putine, de ordinul a cel mult un miliard de euro. Situatia se va putea schimba insa in viitorul apropiat.

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Im­potriva Abuzurilor Statului (FACIAS) va initia in justitie o actiune colectiva pentru sprijinirea inventatorilor, artistilor,…
La strategii ne pricepem, nu si la punerea lor in aplicare
Romania a realizat primul Plan national de crestere a eficientei e­ner­getice imediat dupa aderarea la Uniu­nea Europeana si lucreaza de zor la actualizarea celui de-al doilea Plan national. Din pacate, dupa desfiintarea Agentiei pentru Con­ser­varea Energiei, am ramas campioni doar la capitolul adoptarea le­gisla­tiei si repetenti la implemen­tarea ei efectiva. Realitatile de la ca­re pornes­te tara noastra sunt mult mai im­perative decat cele din ran­dul tarilor europene dezvoltate. In momentul de fata, intensitatea e­ner­getica in Romania este de a­proa­pe 4 ori mai mare decat media Uniu­nii Europe­ne, calculata la rata de schimb. In­tensitatea energetica este un indicator care arata raportul dintre consumul total de e­ner­gie si produsul intern brut, in func­tie de aceasta pu­tandu-se de­ter­mi­na consumul total de resurse primare. Romania are unul dintre cele mai ridicate grade de intensitate energetica din Euro­pa, ceea ce in­seamna, intre altele, ca produce la costuri ridicate si consu­ma ineficient energia, sau o risipes­te. La ni­ve­lul anului 2001, an care a stat la baza strategiei de crestere a eficien­tei energetice, consumul a­nual de energie primara pe cap de lo­cuitor era de 2.404 kwh, in con­di­tiile in care industria si sectorul re­ziden­tial erau principalii consumatori de energie. Intensitatea energiei pri­mare era in aceste conditii de 1,5 ori mai mare decat in zona UE, iar intensitatea energiei finale de 1,25 ori mai mare. Daca ne rapor­tam la cursul de schimb de atunci, aceste valori ale intensitatii energe­tice sunt insa mult mai mari. Dupa zece ani aceste date sunt aproape neschimbate, in ciuda faptului ca au fost de­marate programe de reabilitare termica a cladirilor atat pe segmentul cla­dirilor de locuit, cat si pe cel al cladirilor publice. De altfel, autori­tatile locale nu dispun de o legislatie care sa le permita utilizarea de fonduri pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor publice, acesta fi­ind si unul din motivele pentru care consumurile de energie sunt inca foarte ridicate.

Economii care s-ar fi putut realiza
Conform primei strategii de crestere a eficientei energetice in perioada 2004-2015, care ia in considerare si schimbarile aparute dupa anul 2001, economia maxima de resurse primare ce se poate obtine prin considerarea valorilor maxime ale potentialelor economice de eficienta energetica la consumatorii finali, precum si in sectorul de alimentare centralizata cu energie termica, este de aproximativ 11.031 mii tep (tone echivalent petrol). Daca pentru o tona de echivalent petrol se adopta o cotatie de 133 euro (in momentul elaborarii strategiei) se obtine o reducere cu circa 1,47 miliarde euro a efortului financiar pentru sustinerea achizitiei de resurse primare. Pentru intreaga perioada 2004-2015, cum prevede strategia, ar rezulta o economie de circa 132 mi­lioane tep, ceea ce se traduce intr-o reducere a efortului financiar estimata la circa 17,6 miliarde euro. Specialistii sunt de parere ca ponderea cea mai im­portanta din economia de energie obtinuta ca efect al reducerii consu­mu­rilor actuale se poate realiza in sectorul rezidential, indeosebi prin reabilitarea termica a cladirilor si cresterea eficientei sistemelor de incalzire a locuintelor, a instalatiilor de iluminat si a echipamentelor electrocasnice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *