Autor: Itziar Aguirre
Traducere: Silviu Lungu
În ciuda faptului că au fost marginalizați timp de un deceniu, gunoierii Zabaleen din Cairo au dezvoltat unul dintre cele mai verzi sisteme de management al deșeurilor din lume – un rar succes antreprenorial în Egipt.
Zabaleen (termenul provine din araba egipteană – cuvântul zebāla înseamnă gunoi) sunt din anii 1940 gunoierii informali din Cairo. Urmând o tradiție începută cu generații în urmă, lucrătorii Zabaleen și-au câștigat existența prin colectarea gunoiului din ușă-în-ușă de la locuitorii orașului Cairo. Este vorba de 15.000 de tone de deșeuri zilnic.
Cu o comunitate estimată la aproximativ 70.000 de oameni, ei deservesc un oraș care are astăzi aproape 18 milioane de locuitori și au creat unul dintre cele mai verzi sisteme de management al deșeurilor din lume. Se consideră că aceștia colectează cam două treimi din deșeurile din Cairo și reciclează un procent impresionant de 85% din ceea ce adună.
Lucrătorii Zabaleen folosesc căruțe trase de măgari și camionete pentru a transporta la casele lor deșeurile pe care le colectează de la locuitorii din Cairo. Ei sortează apoi deșeurile și le vând sau crează noi bunuri. Serviciile sociale din zonele unde locuiesc acești lucrători sunt jalnice: bolile sunt frecvente, rata analfabetismului este ridicată, iar venitul zilnic pentru cei mai mulți nu depășește un dolar.
Lucrătorii Zabaleen trăiesc în principal din bacșișuri, din vânzarea către fabricile de reciclare a PET-urilor uzate, a deșeurilor din hârtie, sticlă și a cutiilor din aluminiu, dar și de pe urma porcilor pe care îi dețin, o componentă esențială a sistemului de reciclare și sortare dar și o sursă ieftină de proteine. Porcul este considerat un animal murdar de către majoritatea musulmană a Egiptului, însă nu și de lucrătorii Zabaleen care aparțin unei comunități creștine minoritare. Nouăzeci la sută din populația de 82 de milioane de locuitori a Egiptului sunt musulmani iar aproximativ 9% sunt creștini.
Reforme inadecvate
Această comunitate a fost persecutată decenii întregi, în ciuda serviciilor de neprețuit pe care le furnizează.
De exemplu, în 2004, existența i-a fost amenințată atunci când aranjamentul informal la care era parte a fost brusc întrerupt. Autoritățile municipale erau exasperate de căruțele trase de măgari și susțineau că acestea sunt o oroare și un pericol pentru traficul rutier.
Într-o tentativă de a profesionaliza managementul deșeurilor din Cairo, Hosni Mubarak a atribuit contracte anuale de 50 de milioane de dolari către trei companii multinaționale de salubrizare. La sosirea multinaționalelor, locuitorilor orașului li s-a cerut să-și depoziteze deșeurile în niște containere mari aflate pe stradă.
Localnicii nu au răspuns prea bine la această schimbare, iar lucrătorii Zabaleen, care trebuiau să supraviețuiască, au continuat să ridice majoritatea gunoiului din ușă-în-ușă pentru un venit mai mic decât cel anterior. Localnicii, care acum plăteau serviciile către multinaționale, nu erau dispuși să mai plătească lucrătorilor Zabaleen la fel de mult ca în trecut.
Mai grav, „experții” multinaționalelor occidentale reciclau doar 25% din ceea ce colectau, o proporție ridicolă. În realitate, o mare parte din deșeuri erau aruncate în canale, râuri și chiar pe străzi fără a fi procesate, ceea ce a determinat poluarea apei, a solului și a aerului și a afectat economia și turismul.
În 2009, la apogeul epidemiei de gripă porcină, Mubarak a pus să fie sacrificați aproximativ 300.000 de porci, în contradicție cu sfaturile Organizației Mondiale a Sănătății. Această măsură a afectat profund comunitatea Zabaleen, prin distrugerea unei componente de sustenabilitate socio-economică esențială.
Oficializarea sistemului Zabaleen
Un raport al Băncii Mondiale estimează că Egiptul pierde 0.5% din PIB din cauza politicilor ineficiente de gestionare a deșeurilor solide. În timpul izgonirii de la putere a lui Mubarak și a tulburărilor politice care au urmat, susținătorii Zabaleen (precum organizația Spirit of Youth) au început să militeze pentru schimbare și au încercat să-i convingă pe lucrători să-și deschidă firme.
În cele din urmă, guvernul egiptean a fost nevoit să accepte că marele experiment cu multinaționalele a eșuat lamentabil. Ca urmare, guvernul a acceptat să le dea lucrătorilor Zabaleen uniforme și vehicule și să le ofere pentru prima dată un rol oficial în sistemul de procesare al deșeurilor din oraș.
Noul ministru al mediului, Leila Iskandar, un susținător înfocat al Zabaleen, declara recent: ”În decursul anilor, lucrătorii Zabaleen au creat un ecosistem eficient care este viabil și profitabil, cu o capacitate de reciclare de aproape 100%. Acesta asigură locuri de muncă pentru femei și tineri care sunt cei mai afectați de șomajul din Egipt. Trebuie să ne folosim de această organizare locală.”
Poveste de succes antreprenorial în Egipt
Sub administrarea comună a Ministerului Mediului și a sindicatului Zabaleen, au fost înregistrate oficial 44 de companii locale de gestionare a deșeurilor care asigură locuri de muncă pentru 1000 de familii. În prezent, lucrătorii Zabaleen câștigă aproximativ 41 de euro cenți pe zi, un venit care s-ar putea tripla în noul sistem. Dacă va avea succes, acest venit va ajuta la creșterea nivelului de trai al comunității.
Din păcate, egiptenii continuă să se confrunte cu problema gunoaielor urât mirositoare, iar grămezile de deșeuri domină orașul Cairo. În ciuda unei reveniri în prima jumătate a anului 2013, rezervele valutare ale Egiptului s-au diminuat continuu, iar în 2015 abia acopereau trei luni de importuri.
La începutul lui 2015, Conferința pentru Dezvoltarea Economică a Egiptului a atras în Sharm El-Sheikh 1700 de investitori și oficiali guvernamentali din 90 de țări, într-o încercare disperată de a impulsiona o economie în suferință. Cu toate că a reușit să atragă investiții de la donatorii internaționali de peste 38,2 miliarde de dolari (pe lângă cei 12,5 miliarde de dolari promiși de patru țări din Golf), mulți critică eșecul guvernului de a rezolva problemele socio-economice imediate care chinuie societatea egipteană.
În fața grămezilor de gunoaie și a bombardamentelor aproape zilnice, nu este o surpriză că investitorii rămân prudenți.
