Dupa semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, in Consiliul European, privind acceptarea gazelor de sist ca sursa de energie neconventionala pe care tarile care doresc o pot explora si exploata, Guvernul se gandeste deja la acordarea licentelor. Anuntul a fost facut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita, a doua zi dupa Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul ca UE “permite tarilor membre ale UE sa-si adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile si exploatarile”.
Mutarea este una rapida, avand in vedere ca, pana in luna martie, Ponta s-a aratat mai degraba reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul ca Romania ar astepta rezultatele studiilor europene de impact. In urma cu doua luni, premierul s-a repozitionat insa. “E un obiectiv strategic al Romaniei sa nu mai depindem de gazele din Rusia”, a spus Ponta si miercuri la Bruxelles, vorbind de “capacitatea Romaniei din productia interna, din rezultatele din offshore, din Marea Neagra, din gaz de sist, care sa acopere tot consumul Romaniei, sa ne ajute sa exportam si in Moldova”, ca de “un interes strategic” care „nu e indreptat impotriva” Rusiei.
Cel mai important jucator in piata de energie implicat deja in prospectarea zacamintelor din Romania este gigantul american Chevron, caruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanta (Costinesti, Vama Veche, Adamclisi) si unul la Barlad. Interesate s-au aratat insa si companiile Petrom, Romgaz, MOL si NIS, o subsidiara a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climauti, detinut de australienii de la Zeta Petroleum, in parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.
Cand incepe ANRM demersurile pentru a acorda licente
“In perioada urmatoare, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitatiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de sist. Ulterior, vom astepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor indica daca exista sau nu gaze de sist pe teritoriul tarii noastre. De-abia dupa ce vom constata ca Romania dispune de gaze de sist, vom decide daca le vom exploata sau nu”, a spus joi Nita, la Conferinta “Energy Business Summit”.
Din datele avansate de oficiali pana in acest moment, explorarea ar urma sa dureze peste doi ani de la obtinerea licentelor si finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.
Pana acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din judetul Vaslui unde vrea sa faca prospectiuni pentru o posibila exploatare a gazelor de sist. In planurile companiei americane, in a doua jumatate a acestui an ar urma sa inceapa forarea unui put de explorare la perimetrul de la Barlad.
Intentiile Chevron, care nu se opresc la explorare, asa cum insista Guvernul, ci merg pana la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au starnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, ca in felul acesta le va fi afectata panza de apa freatica, fara a mai pune la socoteala riscul declanstarii unor cutremure, asa cum s-a intamplat in Statele Unite.
Protestatarii reclama, mai exact, metoda fracturarii hidraulice folosita de Chevron. Deocamdata, Chevron s-a limitat la studii si lucrari de explorare prin tehnologii conventionale.
Ponta si Basescu, de aceeasi parte. Ce s-a decis la Bruxelles
“Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, ii contrazice insa pe refractari presedintele Traian Basescu, un suporter al exploatarii gazelor de sist si unul dintre cei care a purtat discutiile ci sefii Chevron pentru a-i aduce in Romania.
Recent, USL s-a raliat acestei pozitii, iar premierul Victor Ponta a sustinut acelasi punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, si la Consiliul European. Mai mult, din pozitia rezervata pe care o adoptase, Ponta a devenit un aparator ai ideii diversificarii surselor de energie prin gazele de sist, anuntand la finalul Summitului ca „exista in mod clar o optiune de a permite tarilor membre ale UE sa-si adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile si exploatarile”, ca o garantie ca UE va sustine tarile care doresc sa adopte aceasta pozitie, intre care si Romania.
Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost pretul mare la energie in Europa fata de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de sist a produs o adevarata revolutie. „Europa, prin preturi din ce in ce mai mari la energie, devine necompetitiva si atunci companii mari prefera sa-si mute activitatea, in primul si in primul rand in mod neasteptat in SUA, acolo unde preturile au tot scazut, la gaze in special, prin gazele de sist”, a spus Ponta, reluand discursul din interiorul Consiliului al presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Al doilea argument al primului-ministru pentru care Romania a sustinut cauza gazelor de sist umar la umar cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul in Europa al surplusului de carbune din SUA, poluand mai mult. „Deci indemnul Comisiei si al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este ”aveti resurse, folositi-le ca sa importati mai putin sau daca puteti sa nu importanti deloc, cu atat mai bine” „, a spus Ponta dupa Summit.
Studiile preliminare ar arata ca Europa are 7% din resursele de gaze de sist ale lumii si, daca le-ar exploata in totalitate, productia de energie ar depasi cu 12% consumul la nivelul anului 2011 din UE.
Cine este pro, cine se impotriveste in UE
Daca Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospectii, Marea Britanie, Ungaria si Spania – care au acordat licente in domeniu – sunt pentru exploatarea gazelor de sist, Franta si Bulgaria se opun vehement.
Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenta de exploatare a gazelor de sist acordata, in luna iunie 2011, companiei Chevron, dupa numeroase apeluri din partea populatiei pe fondul temerilor ca tehnica fracturarii hidraulice ar fi putut duce la otravirea panzelor freatice si chiar la provocarea de cutremure.
Primul stat care a interzis metoda a fost insa Franta, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulica folosita in explorarea si in exploatarea petrolului si gazelor de sist, coniderata de francezi o sursa de poluare excesiva.
De cealalta parte, polonezii, care au semnat la randul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule sa exploateze incepand cu 2015 gazele de sist sa urce pe primul loc in Europa pe aceasta nisa. Elanul investitorilor a fost insa temperat in ultima perioada de informatiile ca Guvernul ar intentiona taxarea cu 80% a profitului pe aceasta piata. In plus, americanii s-au lovit de faptul ca zacamintele s-au dovedit mult mai sarace decat estimasera si mult mai greu de exploatat decat cele din SUA.
Autoritatile romane nu au reglementari in domeniu
In cadrul legislatiei din Romania, nu exista inca deosebiri intre resursele conventionale si cele neconventionale si nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de sist le-ar putea avea asupra mediului, dupa cum se arata in datele Ministerului Mediului. Din aceasta cauza „nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizatii de mediu) pentru astfel de lucrari”.
Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de sist, companiile interesate trebuie sa incheie acorduri de concesiune cu reprezentantii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru inceput se realizeaza prospectiuni seismice si geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare.
Studiile menite sa evalueze impactul activitatii companiilor asupra mediului sunt facute in timpul forajele la adancime si in faza de exploatare a gazului de sist.
In cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare dureaza aproximativ cinci ani.
In ce consta metoda fracturarii hidraulice
Gazul de sist se gaseste in rezervoare neconventionale, precum structurile geologice de argila de adancime, conform informatiilor disponibile la Ministerul Mediului. Reprezentantii Chevron sustin ca metodele folosite de ei in cadrul proceselor de explorare si de exploatare ar fi sigure pentru mediul inconjurator.
Tehnologia fracturarii hidraulice este utilizata inca din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompeaza un amestec compus din apa, nisip si cantitati mici de aditivi printr-o sonda, conform datelor oficiale cu privire la activitatile Chevron in Europa.
Sursa infigraficului: BBC
Amestecul patrunde apoi prin „perforaturile colanei de foraj” si creeaza fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele sa curga. Reprezentantii Chevron sustin ca aditivii utilizati in cadrul fracturarii hidraulice sunt folositi si in operatiunile conventionale si sunt reglementati de catre statele membre ale Uniunii Europene.
Extragerea gazelor de sist
Urmatoarea etapa a procedeului reprezinta evaluarea descoperirilor facute in cadrul fazei de exploatare experimentala, care este realizata prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale si prin monitorizarea debitului de gaze obtinut.
Odata cu trecerea la exploatarea comerciala a gazelor de sist roca este forata cu o serie de sonde orizontale si este fracturat sistul pe toata suprafata lui.
Negocierile Chevron cu privire la obtinerea de licente pentru cele trei suprafete aflate in sud-estul tarii, cu o suprafata totala de 2.700 de kilometri patrati, dateaza de la sfarsitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbarile de putere au amanat insa planurile companiei americane.
