Dincolo de notiunile de eficienta energetica sau de valul energi ilor regenerabile, un alt concept incepe sa fie din ce in ce mai prezent in discursurile oamenilor din energie, acela de retele inteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid in Romania se dovedeste a fi insa un lucru destul de complicat de realizat, specialistii din piata spunand ca pentru a incepe „trebuie sa stim unde vrem sa ajungem.”
Declaratiile vin in contextul in care reorganizarea sistemului energetic prin regruparea unitatilor de productie in doua companii gigant inregistreaza o intarziere de jumatate de an, iar strategia energetica este deocamdata doar un document despre care inca se discuta, neavand o forma publica.
In linii mari, o retea inteligenta de energie electrica este o retea care permite in timp real un schimb de informatii intre furnizorul de energie si consumatorul final. Astfel, cel din urma poate sa-si diminueze consumul si deci facturile, iar primul poate sa-si regleze costurile in functie de cunoasterea unei cereri reale.
Smart grid-ul devine un concept cu atat mai necesar cu cat in Romania, potrivit specialistilor din piata, circa 20% din energia produsa se pierde sau este fraudata.
„Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finala. Trebuie sa stim unde vrem sa ajungem. Transelectrica are in acest moment elementele unei retele inteligente”, a spus ieri Stelian Gal, directorul general al companiei, in cadrul conferintei Mediafax talks about Energy.
Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei retele de tip inteligent inseamna monitorizarea consumului de energie in timp real. In afara de acest lucru, reprezentanti ai unor giganti industriali, asa cum este cazul General Electric, spuneau recent ca dincolo de aceasta monitorizare tendinta este aceea de a dezvolta dispozitive capabile sa-i transmita consumatorului intervalul de timp cand este cel mai ieftin sa consume energia, in contextul in care sunt perioade orare cand consumul este la varf, iar preturile sunt foarte mari.
Potrivit acestora, de obicei seara, cand toata lumea vine de la munca si incepe sa dea drumul la televizoare, masini de spalat si alte electrocasnice consumul de energie creste si la fel si pretul, indicat fiind ca aceste dispozitive sa inceapa sa functioneze in intervale orare in care energia este mai ieftina.
„Prin ordin de ministru s-a semnat in urma cu cateva zile planul de actiune pentru dezvoltarea retelelor smart grid. Este clar ca acest concept va remodela toata gandirea noastra in privinta investitiilor pe termen lung”, a spus la randul sau Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul Economiei.
Costurile pentru realizarea acestui tip de retea sunt semnificative. Potrivit presedintelui Comisiei de servicii si industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, la nivel european suma stabilita a fi alocata in acest sens se ridica la circa 4,2 miliarde de euro.
Banii si lipsa de strategie sunt insa niste puncte vulnerabile cand vine vorba de smart grid, in contextul in care Romania nu are o strategie energetica, iar fondurile pentru investitii sunt extrem de greu de atras. Reprezentantii Ministerului Economiei spun insa ca la inceputul anului 2011 va incepe dezbaterea publica pe un proiect de strategie energetica valabil pentru 2010-2035.
„Pentru Romania exista un drum de la care nu ne vom putea abate, mesajul pe care Bruxellesul il da fiind acela al cresterii investitiilor. Cred ca prin cele doua companii de stat vom putea creste investitiile. La inceputul anului viitor cred ca acest proiect va fi finalizat”, spune Mihai David, directorul general al Hidroelectrica. El a mentionat ca si la nivelul producatorilor de energie se fac pasi importanti in ceea ce priveste modernizarea sistemului. „Avem un proiect pilot al centralei virtuale, al unei unitati care sa poata functiona fara personal”.
O alta modalitate prin care se poate dezvolta sistemul energetic este aceea a exploatarii potentialului hidroenergetic in uni tati cu o capacitate medie.
„Cred ca trebuie sa realizam o strategie alaturi de Ministerul Mediului. Sunt zone unde se pot face investitii, dar in care nu putem intra din cauza restrictiilor de mediu. Nu putem muri de foame fiind insa extrem de sanatosi”, a mai precizat David. El a facut referire la faptul ca o investitie intr-o centrala la Islaz de 360 de milioane de euro este blocata din 2008 din cauza faptului ca in zona respectiva au fost vazute doua specii de pasari protejate. Acestea sunt pescarelul albastru si pasarea ogorului. Cu toate acestea, compania spera ca la inceputul anului viitor va lua acordul de mediu necesar dezvoltarii acestei investitii.ii