La inceputul acestei saptamani, autoritatile din Germania au anuntat ca vor inchide toate reactoarele nucleare pana in 2022, invocand argumentul „Fukushima”, adica pericolul pe care l-ar putea reprezenta capacitatile de producere a energiei din surse nucleare. Care sunt de fapt interesele din spatele acestei decizii?
In primul rand, trebuie sa ne uitam cine are de castigat. Raspunsul: celelalte surse de energie, in principal gazul natural. Si cine este principalul furnizor de gaze al Germaniei? Rusia. Deci este evident ca Germania va cumpara mai multe gaze rusesti pentru a-si suplimenta productia de energie din aceasta resursa.
Relatiile energetice de prietenie dintre Germania si Rusia sunt binecunoscute: Germania importa gaze din Rusia de mai bine de 30 de ani. De altfel, cele doua tari sunt partenere in proiectul Nord Stream – o conducta care va aduce gaze din Rusia in Germania prin Marea Baltica, proiect care va fi gata la finele acestui an.
Aliati in furnizarea si transportul gazelor
Anul viitor, cand si a doua etapa a Nord Stream va fi finalizata, conducta va transporta din Rusia 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, adica o cantitate enorma. Spre comparatie, Romania consuma anual 13-15 miliarde de metri cubi de gaze.
De altfel, seful proiectului Nord Stream este nimeni altul decat Gerhard Schroeder, fostul cancelar german.
Compania germana E.ON, cel mai mare grup privat de utilitati din lume, detine o participatie de 14,5% din proiectul Nord Stream si, potrivit site-ului companiei, este cel mai mare actionat strain al Gazprom, cu o participatie de 6,4%.
Deci n-ar fi de mirare ca, in perioada urmatoare, sa fim martori la anunturi de construire a unor noi centrale pe gaze in Germania.
Energia nucleara, cea mai ieftina dupa cea hidro
Chiar si pentru importul gazelor in Romania, nemtii si rusii sunt aliati: Wintershall, unul dintre cei doi intermediari care ne aduc gaze de la Gazprom, este detinut in proportie de 50%-50% de gigantul rus si de concernul german BASF.
In prezent, centralele nucleare genereaza circa 25% din productia de electricitate a Germaniei, iar gazele – doar 10%, deci e mult loc de crestere aici. O mare pondere o are productia de energie pe baza de carbune, adica peste 40%.
Avand in vedere faptul ca productia de energie pe gaze insemna mai putine emisii de dioxid de carbon decat cea pe baza de carbune, Germania va invoca acest motiv pentru a se orienta mai mult spre gaze. Aceasta mai ales in cotextul in care Uniunea Europeana pune un accent din ce in ce mai mare pe reducerea emisiilor poluante.
Un alt concurent pentru productia de energie pe gaze sunt sursele regenerabile. Acestea vor castiga si ele teren, dar nu atat de mult, pentru ca tehnologiile sunt scumpe, iar astfel de proiecte sunt din ce in ce mai greu de implementat in Germania – unde subventiile de la stat nu mai sunt atat de mari cum erau la inceputul erei regenerabilelor in vestul Europei.
Ceea ce nu au inteles inca nemtii care se bucura de aceasta decizie este ca pretul energiei va creste substantial dupa inchiderea unitatilor nucleare. Aceasta deoarece energia nucleara este cea mai ieftina, dupa cea hidro, iar pretul hidrocarburilor va fi din ce in ce mai mare.
O decizie ironica
In aprilie, cand nemtii au anuntat pentru prima data intentia de a renunta la energia nucleara, analistii au catalogat aceasta decizie ca fiind cel putin ciudata, atata vreme cat Germania, pentru a acoperi deficitul de energie, va fi nevoita sa apeleze si la importuri din tari precum Cehia si Franta, unde se produce masiv energia atomica.
„Din moment ce Franta isi asigura 80% din energie din surse nucleare, iar Cehia in jur de 25%, este ironic ca Germania a luat aceasta decizie inspirata din ratiuni politice”, comentau jurnalistii de la Reuters.
Franta – fieful energiei nucleare
Franta este cel mai mare producator de energie nucleara din Europa si al doilea din lume, dupa Statele Unite. In Franta sunt operationale 59 de reactoare nucleare, cu o capacitate totala de peste 63.000 de MW, care asigura 80% din necesarul de energie al tarii. Statul francez este cel mai mare exportator de energie din lume, datorita electricitatii nucleare.
Unii renunta, altii reiau proiectele nucleare
Un alt stat care a decis sa renunte la energia nucleara dupa evenimentele de la Fukushima este Elvetia. Aici, guvernul a decis sa scoata din uz toate cele cinci reactoare pana in 2034 si sa abandoneze toate proiectele noi.
Italia a renuntat la energia nucleara in urma unui referendum in 1987, dupa dezastrul de la Cernobil. Insa in ultimii ani si-a reconsiderat pozitia fata de aceast aspect, iar autoritatile de la Roma vor sa reia proiectele nucleare. Pentru asta, in luna iunie va avea loc un referendum in randul populatiei italiene.
Programul nuclear al Romaniei
Programul nuclear al Romaniei prevede finalizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pana in 2020, fiecare cu o putere de 720 de MW, care vor dubla capacitatea unitatilor nucleare 1 si 2.
Totodata, in decada 2020-2030, Romania si-a propus construirea unei noi centrale nucleare, cu doua reactoare care sa aiba in total o putere de 2.200 de MW.
Astfel ca, in anul 2030, capacitatea nucleara totala a Romaniei va fi de peste 5.000 de MW, fata de 1.400 de MW in prezent.
Stiati ca…
* prima centrala nuclearelectrica a fost pusa in functiune in anul 1950?
* astazi exista 440 de reactoare nucleare in 31 tari, cu o putere totala de peste 364.000 MW?
* ele produc aproximativ 16% din necesarul de energie electrica al planetei, iar ponderea lor continua sa creasca?
* SUA este lider mondial in utlizarea energiei nucleare, cu 104 reactoare si o putere de aproape 100.000 de MW?
* pe locul doi in lume este Franta, cu 59 de reactoare si peste 63.300 de MW instalati?
* Romania se afla pe locul 23 pe aceasta lista, cu doua reactoare functionale si 1.400 de MW?
