La Dej se va inaugura oficial, in curind, noua si moderna statie de epurare a apelor uzate din oras. Investitia, demarata in 2009 de Compania de Apa Somes Cluj, cuprinde, de asemenea, si reabilitarea statiilor de pompare a apelor uzate de pe strada N. Titulescu si 1 Mai (zona Garii), iar valoarea lucrarilor contractate este de 42.578.999,98 lei, fara TVA.
Situata pe malul drept al Somesului (in dreptul localitatii Urisor), pe amplasamentul celei vechi, statia de epurare – potrivit informatiilor furnizate deing. Ovidiu Oarga, directorul Sucursalei Dej a Companiei de Apa – este compusa din: treapta mecanica (cladire gratare rare si dese, deznisipator, separator de grasimi, canal Parshal, decantoare primare, camera de distributie, statie de suflante pentru deznisipator), treapta biologica (bazine de aerare, statie de suflante pentru bazinele de aerare, decantoare secundare, statie de pompare namol, camera de distributie) si treapta tertiara (statii de pompare a namolului, ingrosare pentru namol, statie de deshidratare namol si statie de ingrosare mecanica a namolului, digestor anaerob, statie de cogenerare, compusa dintr-un generator de curent electric si un cazan, care vor functiona cu biogaz, rezervor pentru inmagazinarea biogazului). La acestea se mai adauga o cladire administrativa cuprinzind birouri, laborator, incapere SCADA, ateliere si vestiare. Personalul care va deservi statia numara cca. 20 de persoane, iar activitatea este coordonata de ing. Adrian Hetea.
Ca o noutate pentru statia dejeana, trebuie subliniata existenta treptei tertiare (care nu se regaseste la toate statiile de epurare), avind rolul de a inlatura compusi in exces (nutrienti – azot si fosfor) si a asigura dezinfectia apelor (de exemplu prin clorinare). Eliminarea azotului in exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi azotat), urmata de denitrificare, respectiv transformarea azotatului in azot ce se degaja in atmosfera. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologica sau chimica. In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate acceptabila, care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate. In final apa epurata este restituita in emisar, in cazul Dejului, riul Somes.
Reamintesc ca epurarea apelor reprezinta totalitatea operatiilor efectuate pentru diminuarea continutului de poluanti, astfel incit concentratiile ramase sa nu provoace poluarea apelor receptoare. Daca emisarul nu poate asigura o dilutie puternica, apele epurate trebuie sa fie foarte curate. Ideal e sa aiba o calitate care sa le faca sa nu mai merite denumirea de “ape uzate”.
Alta noutate o constituie automatizarea completa a statiei, ceea ce permite o monitorizare constanta si continua a proceselor chimice, fizice sau de transport a apei in cadrul statiei. Acest lucru se realizeaza prin sistemul SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), prescurtare pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date.
De notat ca, inainte de implementarea proiectului, apele uzate erau epurate mecanic, intr-o maniera primitiva, la vechea statie, trecerea prin treapta biologica facindu-se la statia de epurare a SC Somes SA. O situatie care, mai ales dupa sistarea activitatii combinatului, a impus investitii urgente pentru asigurarea sigurantei gestionarii apelor uzate menajere.
Inclusa in Proiectul „Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj / Salaj – Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj”, noua statie face parte din seria de investitii realizate in ultimii ani in 8 localitati din judetele Cluj si Salaj, respectiv: Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalau, Jibou, Simleu Silvaniei si Cehu Silvaniei. Investitiile constau in extinderea si reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile si epurare a apelor uzate, a sistemelor de aductiune, de alimentare cu apa si de canalizare. Valoarea totala a fondurilor obtinute de Compania de Apa Somes SA pentru etapa 2008-2013 este de 732.748.927 lei, din care, 74% reprezinta fonduri europene, 11,3% contributia Guvernului Romaniei, 1,9% contributia Autoritatii locale si 12,8 %, credit bancar contractat de companie.
