Daca proiectul de captare a apei pe intregul curs al raurilor ar fi dus la bun sfarsit, turistii se vor confrunta cu un aspect dezolant intr-una din cele mai frumoase si mai salbatice zone ale tarii. Dezastrul se afla deja in plina desfasurare, iar zona este impanzita de tuburi, buldozere, excavatoare sau generatoare de curent.
Fara precedent in Europa. Dupa operatiunile barbare de despadurire, muntii Carpati risca sa ramana si fara rauri. Potrivit unor estimari bazate pe programele de investitii private din domeniul energetic, sprijinite de guvernele succesive ale ultimilor ani, nu mai putin de 3.300 de rauri si paraie, din cele 4.011 existente, risca sa fie distruse de microhidrocentrale care vor produce energie din aceste surse regenerabile.
Dinspre Curtea de Arges, la 30-35 de kilometri dupa barajul Vidraru, incepe lumea buldozerelor. Cinci rauri de munte curg in partea sudica a Fagarasului. Toate curg in masivul Fagaras si sunt conduse in lacul de acumulare de la Vidraru. Raul Capra a fost deja distrus de lucrari pe o lungime de douazeci de kilometri. Pentru el, nu se mai poate face nimic, captarile au distrus pestele si ecosistemul, iar echilibrul ecologic a fost rupt pentru totdeauna. Dupa Capra, urmeaza Buda, Topolog, Otic si Doamnei sa fie incluse in programul ecologic de distrugere: producerea de energie verde cu microhidrocentrale.
Potrivit legii, lucrarile in albiile raurilor sunt interzise. Atunci sunt doua variante: ori proiectul a primit ilegal aviz, ori constructorul si-a facut de cap, fara ca autoritatile sa ridice un deget.
Cine distruge raurile din Fagaras
Firma Imob Expert Consulting si-a asumat rolul de constructie a microhidrocentralelor. Ea este condusa de milionarul pitestean Gheorghe Badea. Omul de afaceri a devenit proprietarul unei fasii de teren, aflata paralel cu raurile pe care urmeaza a fi instalate microhidrocentralele. Badea a devenit proprietar in baza unui schimb de terenuri realizat cu statul roman prin Directia Silvica, in lunile martie si mai 2010. Negocierile pentru luarea cu asalt de catre buldozere a faunei si florei si pentru mutilarea raurilor aveau loc inca din 2009, an in care Gheorghe Davidescu, prefectul de Arges, era seful Directiei Silvice Judetene. Statul a cedat 24.000 de mp, pe malurile acestor paraie, care sa poata fi defrisate, si a primit pamant intr-o comuna, de la proprietarii proiectului, care sa fie impadurit ulterior.
Firma care si-a amplasat utilajele in rauri si care va construi microhidrocentralele pe terenul achizitionat de Badea este SC Conarg SRL, care ar trebui, totodata, sa respecte proiectul intocmit de SC Aqua Invest SRL -proiectant general – si supervizat de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – proiectant de specialitate.
Modul in care Conarg actioneaza este strigator la cer. Anul trecut, conform unui ordin comun dat de Ministerul Agriculturii si cel al Mediului si Padurilor, lucrarile trebuiau oprite pentru a nu afecta perioada de reproducere a pastravului indigen. Firma constructoare a ignorat si aceasta obligatie iar utilizarea materialelor explozive a dus la degradarea masiva a raurilor si la compromiterea ecosistemului acvatic. Practic, lucrarile au cauzat distrugerea populatiei de pastrav indigen in proportie de peste 90%, cu imposibilitatea refacerii naturale a speciei. Firma Conarg este detinuta, in mare parte, de un afacerist controversat, Valentin Visoiu. Potrivit „Top 300 Capital”, acesta avea anul trecut o avere de 95-100 de milioane de dolari, fiind al 67-lea cel mai bogat roman.
Distrugerile nu pot fi oprite
De la startul lucrarilor, peste 60 de organizatii neguvernamentale si asociatii au inceput protestele, alaturi de Asociatia Romana de Mediu (ARM), care a atentionat continuu in legatura cu ilegalitatea si dezastrul ecologic din Muntii Fagarasului. Organizatiile pentru protectia mediului spun ca zona afectata de lucrari reprezinta un mediu protejat, considerat sit de importanta comunitara, sub codul “ROSCI 0122 Muntii Fagaras”.
Specialistii ARM au constatat in teren si au inregistrat in timp evolutia acestor lucrari. Considerentele tehnice si legale identificate ca prezentand suspiciuni de neconformare au fost semnalate Administratiei Nationale Apele Romane si Garzii Nationale de Mediu. ARM mai trage un semnal de alarma: exista 297 avize valabile emise de autoritatile de gospodarire a apelor pentru construirea a 536 microhidrocentrale. Acestea ar putea provoca compromiterea totala a raurilor de munte din Romania.
Confruntat cu amploarea protestelor, ministrul de atunci al Mediului si Padurilor, Laszlo Borbély, a luat o serie de masuri. Pe 2 noiembrie 2011, in cadrul unei reuniuni desfasurate la Bucuresti, Borbely s-a intalnit cu reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Garzii de Mediu si a societatii Imob Expert Consulting. Muncitorii au fost trimisi in concediu, iar pe 15 noiembrie, lucrarile de pe cursul apelor montane au fost suspendate, iar Adrian Moisescu, directorul Administratiei Bazinale de Apa Arges Vedea (ABAAV), a fost suspendat din functie. Masurile de sistare a lucrarilor sunt, insa, temporare.
In luna aprilie a acestui an, organizatiile membre ale Coalitiei pentru Mediu din Romania, alaturi de 28 de organizatii locale de pescari, au transmis Ministrului Mediului si Padurilor, Attila Korodi, o scrisoare in care semnaleaza abuzurile de mediu din Masivul Fagaras de pe raurile Capra, Buda, Otic, constatate cu ocazia lucrarilor de contructie pentru mai multe microhidrocentrale.
Scandalul ajunge international
Anul trecut, scandalul dezastrului din Muntii Fagarasului ajunge in presa straina. National Geographic Roumanie, Reuters, Frankfurter Allgemeine, France Presse, Liberation, “RTL”Belgia sunt doar cateva din media internationala care a surprins buldozerele, excavatoarele si alte utilaje aflate “la treaba” in albiile raurilor.
Media straina a atras atentia ca legile europene (zona este inclusa in arealul european protejat Natura 2000) si cele romanesti sunt incalcate. Din nou, Romania se afla in postura de “oaia neagra” a Europei, distrugand cu acordul propriilor autoritati zone de interes nu doar nationale, ci si europene.
Felul in care “baietii destepti” incalca legislatia sfideaza bunul simt. Neopriti de nimeni, demersurile lor ar putea distruge definitiv una dintre atractiile turismului romanesc. Comparativ cu alte zone montane, pentru Muntii Fagaras situatia este deja compromisa si nu va mai dura mult timp pana cand turistii care se vor indrepta spre Vidraru vor admira conducte. “Tragerea in teava” a raurilor si paraielor devine o manie. Lucrari de acest gen au fost realizate in Baia Mare, pe raul Valea Neagra si sunt prevazute si-n judetul Suceava, la Neagra Brostenilor.
