Studiile cercetatorului Gilles-Eric Séralini, privind toxicitatea porumbului modificat genetic cu glifosat, sunt contestate de Consiliul Biotehnologiilor (HCB) din Franta, se arata intr-un articol al ziarului Le Monde.
Dupa publicarea studiului, rezultatele cercetarii au starnit o serie de reactii negative in randul populatiei franceze, cu privire la modificarea alimentelor.
Astfel, autoritatile franceze au dispus analizarea cercetarilor profesorului Séralini. In urma analizei, HCB a concluzionat, luni, ca nu exista o „cauzalitate intre rezultatele cercetarilor si consumul de porumb modificat genetic, mai exact a porumbului NK603 tratat cu glifosat „, citeaza Le Monde rezultatele raportului.
Studiul lui Séralini
Gilles-Eric Séralini a publicat saptamana trecuta un articol privind toxicitatea porumbului modificat cu glifosat.
Potrivit studiului realizat pe soareci de laborator, consumul de porumb modificat genetic cu glifosat provoaca tumori. Desi cercetarile profesorului in biologie moleculara Gilles-Eric Séralini au aratat ca soarecii care au consumat porumbul modificat genetic au dezvoltat tumori, HCB nu considera ca studiul este relevant.
„Soarecii nu sunt potriviti pentru a dovedi rezultatele studiului,(…) iar raportul dintre soarecii care au dezvoltat tumori si esantionul folosit nu este reprezentativ, asadar este un studiu imprecis”, au considerat membri HCB, citati de Le Monde.
„Rezultatele efectelor nocive ale consumului de porumb NK603 nu sunt sustinute de analiza rezultatelor prezentate in articol (publicat in revista Food and Chemical Toxicology, pe 19 septembrie-n.red.)”, au mai spus reprezentantii HCB, potrivit Le Monde.
HCB considera ca studiul nu pune la indoiala concluziile anterioare ale evaluarilor proprii privind toxicitatea alimentelor modificate genetic.
Desi contesta studiul profesorului Séralini, HCB recomanda realizarea unei cercetari pe termen lung, de catre un societate independenta sau de stat, pentru a testa pericolul consumului porumbului modificat cu glifosat.
Pe de alta parte, Séralini recunoaste ca studiul sau este limitat prin folosirea unui esantion de 10 soareci, dar insista ca rezultatul trebuie sa fie luat in considerare, deoarece cercetari anterioare, autorizate de EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor), au folosit grupuri mai mici de cobai.
Cercetari controversate
Inca de la publicarea studiului lui Séralini, rezultatele au fost aprig contestate de comunitatea stiintifica din Franta.
Mai multi specialisti din agricultura, farmacisti si medici veterinari au facut front comun, vineri, prin publicarea unui articol in care ataca cu severitate studiul in cauza, pe care l-au catalogat ca fiind un „non eveniment stiintific”, ale carui „numeroase lipsuri” nu permit „o concluzie viabila”, potrivit Le Monde.
Autorii articolului au vizat mai multe lipsuri ale studiului lui Séralini, precum: marimea esantionului, tipul de soareci folositi (cunoscuti pentru sensibiliatea cu care dezvolta tumori), lipsa preciziei privind dozele si compozitia porumbului administrat, lipsa rigurozitatii modelelor statistice.
Studiu contestat si de EFSA
Si Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor estimeaza ca rezultatele cercetarii profesorului Séralini sunt „inadecvate” si „insuficiente” pentru a reconsidera folosirea ierbicidului glifosat pentru porumb.
Pozitia Agentiei Franceze pentru Siguranta Alimentelor (Anses) este asteptata in cursul zilei de luni, dupa cum a anuntat ministrul agriculturii Stéphane Le Foll, citat de Le Monde.
Franta, dar si alte tari europene (Austria, Ungaria, Grecia, Luxemburg, Romania, Bulgaria) au respins utilizarea anumitor tipuri de substante menite pentru modificarea culturilor de porumb.
Ce este glifosatul
In contextul cresterii populatiei lumii, cercetatorii cauta solutii pentru prevenirea foametei mondiale.
Pentru a realiza cat mai multe culturi de cereale in decursul unui sezon, specialistii in agricultura recurg la folosirea stimulentilor de crestere, dar si a ierbicidelor pentru a combate daunatorii si insectele.
Astfel, au aparut mai multe tipuri de substante care modifica genetic culturile de cereale, legume sau fructe.
Desi unele substante sunt contestate, de exemplu glifosatul, acestea sunt in continuare folosite.
„Glifosatul detine o pozitie de frunte in randul celor mai prestigioase tehnologii”, deoarece „face priza puternica cu majoritatea tipurilor de sol, prin urmare nu poate fi absorbit de radacinile plantelor din apropiere, (…) si combate buruienile”, potrivit producatorului acestui ierbicid, Mosanto.
Conform unui site de specialitate, recolta.eu, „Aproape toate buruienile pot fi combatute cu glifosat.(..) mare parte din glifosat este preluat de catre plante in 10 ore. Glifosatul este in interiorul plantei, la 12 ore dupa administrare, efectul este maxim, iar pamantul poate fi lucrat si o noua cultura se va semana.”
