Au fost printre primii care au pus ochii pe energia eoliana cu trei ani inainte ca Romania sa devina membru al UE, iar acum una din doua turbine care functioneaza face parte dintr-un parc dezvoltat de ei.
In prezent au un portofoliu de proiecte de 2.400 MW, aproape cat trei reactoare de la Cernavoda, majoritatea in zona cu cel mai bun vant din Romania, Dobrogea.
Ieri, lista de clienti, pe care oricum figurau nume precum CEZ, Petrom sau ButanGas, tocmai s-a completat cu un alt gigant energetic, germanii de la Steag, care au cumparat un proiect eolian de 200 de milioane de euro. Cum a inceput insa vanatoarea de vant a familiei Muntmark, devenita cel mai cunoscut dezvoltator de proiecte eoliene din Romania, si care sunt planurile sale de viitor?
„In 2004 am inceput. A fost mai mult un gut feeling (instinct – n. red.) la inceput pentru ca am vazut ca la nivel european este aceasta tendinta de dezvoltare a sectorului de energie regenerabila. La nivelul Romaniei, know how-ul era inexistent, asa ca am luat informatiile de la consultanti din Germania. Am avut si putin noroc pentru ca ne-am axat de la inceput pe zona Dobrogei. Apoi am cuplat aceste informatii cu analizele noastre legate de piata si ne-am dezvoltat mult pe forte proprii”, explica Andrei Muntmark, directorul comercial al Monsson Group, structura de afaceri pusa pe picioare de tatal sau, Emanuel Muntmark. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Emanuel Muntmark are cetatenie suedeza, insa locul nasterii este Voluntari, Ilfov. Proprietarul Monsson Group are 59 de ani si pana in acest moment a refuzat constant orice interviu sau discutie „on the record” cu presa.
De la mic la cei mai mari
Lucrurile s-au miscat rapid pentru ca de la o prima turbina de dimensiuni relativ mici in cativa ani pe lista de clienti ai Monsson au aparut companii energetice importante precum CEZ, Petrom sau ButanGas care rand pe rand au cumparat parcuri eoliene dezvoltate de familia Muntmak. Mai mult, cel mai mare parc eolian care se construieste in prezent in Romania, in doua comune dobrogene Fantanele si Cogealac, este tot un proiect dezvoltat de familia Muntmark, aflat acum in portofoliul cehilor de la CEZ. Investitia de 1,1 miliarde de euro va fi finalizata anul acesta, in total urmand a fi ridicate 240 de turbine eoliene cu o capacitate totala de 600 MW.
Ieri, pe lista de mari clienti ai Monsson s-a adaugat un alt grup energetic important. Este vorba despre nemtii de la Steag, un business de 3,1 miliarde de euro cu 5.800 de angajati, care detine capacitati de producere a energiei de 9.400 MW, cam cat 13 reactoare de la Cernavoda.
„Lucrarile pot sa inceapa si estimam ca la finalul anului viitor intreg proiectul sa fie ridicat. Acesta va avea o dimensiune de 108 MW, va fi echipat cu turbine Vestas de 3 MW si va presupune investitii de circa 200 de milioane de euro. Noi vom fi alaturi de investitor atat pe partea de constructii, cat si pe partea de operare. Discutiile cu Steag au inceput in vara anului 2009”, explica Andrei Muntmark, fara a da insa detalii despre valoarea tranzactiei. Acesta este al doilea parc ca marime dezvoltat de Monsson Group, dupa cel care a fost vandut cehilor de la CEZ, si este amplasat in localitatea constanteana Crucea.
Cele trei reactoare verzi
In total portofoliul de proiecte pe care Monsson il are se ridica la circa 2.400 MW, unele parcuri fiind deja vandute si construite, altele fiind in diverse etape de realizare. Cel mai probabil, Monsson nu va mai continua cu dezvoltarea altor capacitati in contextul in care doar parcurile eoliene puse in functiune pana in 2016 se pot inscrie in schema de sprijin aprobata de statul roman pentru energia regenerabila. In centrul acestui sistem de sprijin sta certificatul verde. Practic, pentru fiecare MWh de energie verde livrat in sistem producatorul primeste un numar variabil de certificate verzi, in functie de tehnologie. In cazul energiei eoliene se dau doua astfel de certificate care au o valoare cuprinsa intre 27 si 55 de euro. Mai departe, aceste certificate sunt cumparate de furnizorii de energie, asa cum este Electrica de exemplu, care este obligata ca in cosul livrat consumatorilor sa aiba o anumita cota de energie regenerabila. Dovada indeplinirii acestei cote sta chiar in numarul de certificate verzi achizitionate. Cum pentru furnizori achizitia de certificate verzi reprezinta un cost, el va fi transmis in facturi, intreaga schema de sprijin pentru producatorii de energie regenerabila fiind de fapt suportata de platitorii de facturi. Acest mecanism a fost pus la punct pentru ca Romania ca membru al UE are de indeplinit anumite obligatii in ceea ce priveste ponderea energiei verzi in consumul final de electricitate. Astfel, in 2020 38% din toata energia consumata in Romania ar trebui sa fie verde. Cum proiectele de energie regenerabila sunt mai costisitoare comparativ cu cele de energie conventionala, statul roman a fost obligat sa aplice o schema de sprijin pentru a-i atrage pe investitori si pentru a-si putea indeplini obligatiile, rezultatul fiind sistemul cu certificate verzi. Schema are o durata de aplicare de 15 ani.
Si cateva eoliene proprii
„Avem un portofoliu de 2.400 de MW, in care intra si proiectele pe care deja le-am vandut si care au o capacitate de circa 850 de MW. Acum ne orientam cu precadere spre faza de constructie si pe operarea acestor parcuri altauri de investitorii care le-au achizitionat. Facem tot posibilul ca pana in 2016 cea mai mare parte a acestor proiecte sa fie in operare”, explica Andrei Muntmark.
In ciuda portofoliului mare de proiecte dezvoltate, Monsson are putine parcuri construite si detinute de companie. In prezent, grupul este implicat in montarea unui parc de 150 de MW, in comuna Pantelimon din nordul Constantei, valoarea investitiei fiind de 250 de milioane de euro.
„Cred ca undeva in august-septembrie lucrarile vor fi gata. Nu exludem insa o posibila vanzare a acestui proiect”, a mai precizat Muntmark. Cu toate acestea, Mosson a anuntat la inceputul acestui an ca intentia grupului este aceea de a avea totusi circa 200 de MW detinuti de companie, care ar urma sa fie montati intr-un interval de trei ani.
„Depinde de cat de repede vom reusi sa vindem proiectele dezvoltate pentru a ne putea implica in constructia unor parcuri proprii”, a adaugat reprezentantul Monsson. Andrei Muntmark nu a dat detalii despre stadiul negocierilor privind vanzarea altor parcuri eoliene.
Planuri de viitor
In ceea ce priveste dezvoltarea grupului in perioada urmatoare, reprezentantul Monsson nu exlcude implicarea si in alte forme de producere a energiei electrice, printre proiectele avute in vedere numarandu-se posibile hidrocentrale de mici dimensiuni. O alta arie de dezvoltare a business-ului Monsson este partea de comert cu energie electrica.
„Avem acum un portofoliu de clienti finali, dar este o activitate pe care abia am inceput-o anul trecut. De curand, am deschis si o reprezentanta in Ungaria.”
Cu toate acestea, baza afacerilor Monsson ramane dezvoltarea de parcuri eoliene, un business care pentru cei care nu s-au miscat suficient de repede este deja un subiect inchis. Perioada destul de lunga necesara pentru a pune pe picioare un astfel de proiect, care include masuratori ale intensitatii vantului, dar si capacitatea limitata de integrare a acestor proiecte in sistemul energetic sunt doar cateva dintre obstacolele greu de trecut pentru cei care se gandesc sa abordeze acest domeniu abia acum. Mai mult, daca proiectele dezvoltate in prezent nu sunt gata pana in 2016, ele nu mai intra in schema de sprijin si nu mai primesc certificatele verzi, devenind nerentabile pentru investitori.
„Azi nu as mai incepe un proiect eolian fara experienta pentru ca 2016 este un termen greu de atins pornind acum totul de la zero. Noi am avut sansa de a incepe dreveme si am avut si putin noroc”, a conchis Andrei Muntmark.
Potrivit datelor furnizate de acesta, afacerile Monsson Group au ajuns anul trecut la circa 10 milioane de euro. Grupul are 150 de angajati.
