Fierastraiele au tocat padurile Clujului

“Adevarul” va prezinta situatia reala a defrisarilor si care sunt zonele “fierbinti” de pe harta “masacrului verde”

In putinele paduri ale Clujului, nici haiducii nu ar mai incapea astazi. Daca, totusi, printr-un miracol, ei ar reveni peste timp, ar fi amendati imediat, pentru ca deranjeaza unele interese.

De 17 ani, padurile din jurul acestui oras se termina la Valea Dumitreasa, dar cimitire forestiere mai mici se afla peste tot in zona: pe Calineasa, Valea Rasca, Belis si la marginea satelor Muntele Rece, Balta, Giurcuta si Alunis. In plus, mai nou este in primejdie si zona verde Faget, chiar de langa Cluj-Napoca.

Cand se lasa iarna pe munte, catunul Iujdei, din Muntele Rece, ramane blocat. Pe vremuri, iesea motul spre dimineata, cu lopata, si deschidea poteca prin nameti, de la usa la poarta. Apoi scruta printre aburi spre Maguri si Racatau.

Nimic spre Racatau, nimic spre niciunde, doar gheata si-un lapte de ceata fierbeau in ceaunul depresiunii. In jur, arbori cat vezi cu ochii, iar printre ei, vulpi, lupi si ursi. Copacii se gatau hat-departe, spre Valea Dumitreasa, acolo incepea cimitirul padurilor de pe Muntele Rece.

Harta “masacrului verde”

In noiembrie 2006, Directia Control Silvic si WWF (World Wide Fund) intocmea o harta a zonelor de risc potential privind comertul cu lemn provenit din taieri ilegale.

In fapt, era o “harta partiala a distrugerii”, cu zone unde locuitorii si firmele s-au intrecut in cele mai nemiloase defrisari pe care le-a cunoscut Romania, de la razboi pana in prezent. Hectare intregi de copaci au fost doborate cu salbaticie si, cu modeste exceptii, nimeni, in acest timp, nu s-a implicat pentru salvarea zonei.

“In judetul Cluj s-au furat padurile cu acte, iar putinii silvicultori care au dorit sa protejeze padurea au fost timorati si amenintati”, ne-a declarat Zoltan Kovacs Csongor, presedintele Asociatiei “Transilvania Verde”. Uriasa termita care macina padurile patriei pornea chiar de la Ocolul Silvic Bucuresti (unde a inceput cu padurile Baneasa – unde se construieste in voie, in inima codrului, sub presiuni politice, si cu padurea Sintesti, de unde se fura lemn chiar si acum).

Taierile au mers fara popas pana la Cluj, unde posibilitatile de “lemn negru” s-au dovedit a fi chiar mai mari. Pe harta WWF, zonele cu taieri ilegale de arbori masive sunt insemnate pe Valea Ierii-Baisoara (Ocolul Silvic Turda), la Ocolul Silvic Belis, Somesul Rece, Huedin, Gilau. La toate acestea se adauga comuna Ciucea (Ocolul Silvic Gilau).

Cu “motoarele” pe munte

Totul sugereaza ca pa-durea Faget a devenit inutila langa Cluj-Napoca si ca ea, padurea, a picat intr-un loc nepotrivit, unde mult mai bine primite sunt vilele: multimea de masini puternice, raliurile de motociclete printre copaci, fumul dens al drujbelor si lipsa totala a pasarilor – alungate probabil prea devreme spre tarile calde.

In capatul drumului de pamant ce urca spre padure, se afla cateva case vechi, batranesti, care nu au urcat pe munte. Aici a fost odinioara Colonia Faget, unde locuia o comunitate mai putin avuta, de oameni veniti la munca pe meleaguri clujene.

Vilele, dar si sarma ghimpata care incercuieste parcele intregi de padure pornesc brusc la deal, iar drumul de pamant este botezat acum pretentios “Strada Margineanu”. Un postas mai in etate ar putea muri de inima, impartind corespondenta aici, pe o fasie bolovanoasa, lunga si abrupta. Casele uriase urca mereu, odata cu padurea care a mai ramas.

Mai sus, pe acelasi drum, doua vile superbe si gemene privesc dupa soare. Oamenii spun ca splendidele imobile sunt pe proprietatea unui angajat Romsilva, un anume Gherman, unul din cei care are padurea in grija (“Sunt construite pe un teren cumparat de mine”, ne-a confirmat el). In curand, Fagetul isi va merita, probabil, numele de bulevard.

Muntele Rece, “incalzit” de drujbe

Puternicii zilei sunt bine reprezentati cu proprietati imobiliare aflate chiar si la distante mai mari de Cluj. De exemplu, Daniel Buda, “mana dreapta” a liderului politic clujean Emil Boc, are o cabana frumoasa deasupra comunei Racatau.

“S-au spus multe despre casa aceea, inclusiv ca am asfaltat pana acolo, dar sunt exagerari”, ne-a declarat Buda.

Cand vine vorba de reim-paduriri, totul devine brusc prea complicat. In anii “90, la Cluj se fura cu carele – erau convoaie lungi care curgeau catre comune, dinspre padure. Acum se trans-porta bustenii cu camionul.

Intr-un astfel de context, valea Dumitreasa a ramas ca un ses, vaduvita de o buna parte din codrii sai. “Jaful din Dumitreasa a inceput din “90, cand Comisiile locale de fond funciar, in multe cazuri, au pus in posesie oamenii, fara sa delimiteze loturile pe teren.

A rezultat un haos, iar noi avem acolo un singur om permanent!”, ne-a declarat Grigore Avram, adjunctul sefului de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Cluj (ITRSV). In judetul Cluj, se castiga din padure la licitatiile Romsilva sau la “doboraturi” (zeci sau sute de copaci fiind taiati in plus, pe langa cei cativa doborati de vant).

Se mai taie si fara formalitati, intr-un soi de megafurturi organizate in banda. “Valea Dumitreasa este retrocedata in parte la Ocolurile din judetul Alba. La noi, la Cluj, a mai ramas doar zona de la Negruta, dar si acolo este o enclava, in sensul ca ce a mai ramas din padurile statului este inconjurat de proprietati particulare. Sunt zone cu taieri ilegale acolo.

In primavara, am plantat 15 hectare, numai pe partea noastra”, sustine ing. Aurel Pepine, sef Birou Cultura-Refacere al Directiei Silvice Cluj. “Problematica este complexa in judetul Cluj, exista un soi de lacomie”, este de parere parlamentarul independent de Cluj, Mircea Giurgiu.

“Mi-a fost semnalat, de curand, un caz fara precedent la Marisel, unde angajatii unei firme au instalat un gater in plina padure. S-au sesizat localnicii si i-au scos de acolo, dupa ce ma anuntasera si pe mine. Am aflat ulterior ca firma respectiva castigase o licitatie”.

“Padurea este viata pentru noi!”

“La Dumitreasa, pamantul de-acolo ii cum este aici, in sat. S-a ras tot, incepand de dupa Revolutie. Au fost multe firme care au defrisat, dar si persoane fizice”, zice Vidrean din Iujdei, actualmente coborat din munte si stabilit in Maguri-Racatau. Sotii Ioan si Ileana Vidrean au 17 copii si 17 nepoti. Pana la al cincisprezecelea copil nascut, alde Vidrean n-au avut nici curent electric: locuiau in puterea padurii, intr-un catun de 10 case.

Cand s-a nascut ultimul copil, se mutasera, deja, spre Maguri-Racatau.
“Am copii, dar n-am taiat niciodata padure sa fur. Padurea este viata pentru
noi! Pentru altii ii doar
lemn!”, zice Ioan Vidrean (foto).

Padurea Faget sta pe marginea prapastiei

Padurea Faget (impartita intre stat si proprietarii particulari) s-a umplut de sarma ghimpata care “delimiteaza” imobile, in jurul carora patruleaza caini fiorosi, inchisi in spatele gratiilor portilor din fier forjat, de constructii uriase care mutileaza peisajul, de zone unde copacii au fost, sunt si vor mai fi rasi de pe fata pamantului.

In timp ce o serie de aso-ciatii de mediu sustin transformarea Fagetului in zona de agrement (asa cum a mai fost in trecut, cand reprezenta un spatiu unde clujenii se bucurau de racoarea padurii in weekend) si sistarea auto-ri-zatiilor de constructie, admi-nistratia locala sustine contrariul. Singura scuza a auto-ritatilor este nevoia de zone imo-biliare, care, fara taie-rea padurilor, nu s-ar putea rezolva decat, eventual, candva in viitor, printr-o im-proprietarire cu terenuri pe Luna.

In prezent, padurile de pe Faget, ca si spatiile verzi din municipiul Cluj-Napoca incep sa piarda batalia cu drujbele, cu acceptul municipalitatii. Faptul ca poluarea din oras si din zonele adiacente a atins cote greu de imaginat (fapt relatat pe larg in ziarul “Adevarul”) si ca autoritatile locale isi ascund cu greu dispretul pentru problemele ecosistemului local par a fi in stransa conexiune.

Decimarea padurii Faget-Cluj nu este decat o continuare a unui fenomen mai general: declinul accelerat al spatiilor verzi din intreaga zona. In anul 2006, in temeiul Legii 544 din 2001, organizatia non-guver-na-mentala Clubul de Cicloturism “Napoca” l-a dat in judecata pe primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, pentru ca el si Consiliul local sa fie obligati sa publice anumite informatii de interes public, referitoare la proiecte edilitare ce ar putea afecta spatiile verzi. Clubul “Napoca” a castigat procesul, dar degeaba.

Cu toate acestea, pri-maria municipiului refuza sa puna in aplicare o sen-tinta judecatoreasca defini-tiva si irevocabila, prin care este obligata sa puna la dispozitia noastra infor-matii legate de intentiile privind spatiile verzi si terenurile de sport.

Demersul ONG-istilor nu era intamplator: constructiile au impanzit spatiile verzi din oras, iar Clujul este localitatea unde doua malluri uriase (“Polus” si “Iulius”) au fost construite in mijlocul unor zone verzi, pe terenurile Universitatii Agricole, respectiv ale parcului Est.

Contactat, primarul Boc ne-a declarat ca nu-si amin-teste de proces, dar a promis ca sentinta va fi respectata intocmai.

Sursa: Universul Padurii

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,173FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente