Fundatia TERRA Mileniul III va invita la o intalnire de lucru cu tema „Legatura dintre schimbarile climatice si dezastrele naturale”.

Cu unii dintre dvs. am avut placerea de a ne intalni pe 21 septembrie sa discutam despre dezastruoasa stare a Bucurestiului (ca sa fiu in ton cu tematica intalnirii) din diferite puncte de vedere pe care cei prezenti le-au considerat ca fiind arzatoare.

Pentru o mai buna clarificare, va atasez memo-ul intalnirii, unde au fost trecute in revista o serie de idei referitoare la probleme de mediu, dezastre naturale si prevenirea lor in Bucuresti, subiecte de discutie pe care dorim sa le dezvoltam cu ocazia dezbaterii din 10 octombrie, de la sediul Prefecturii Bucuresti (asa cum v-am anuntat deja).

Daca sunt completari la ceea ce este trecut, daca am scapat ceva important din vedere, va rog sa reveniti cu clarificari.

Pentru acei colegi care nu au putut sa participe la intalnirea preparatorie, speram sa le foloseasca materialul atasat si ii asteptam cu mare interes sa ni se alature pe 10 octombrie, cu idei si propuneri inspirate!

TERRA Mileniul III
B-dul Marasesti 86, ap. 1
Tel +4 021 314 1227 Fax: +4 021 301 0333

MEMO INTALNIRE ONG-uri
Dezastre naturale in Bucuresti: care e probabilitatea, ce actiuni de prevenire exista, pe
21.09.2007

Scopul intalnirii: stabilirea unui grup de lucru ONG cu preocupari pentru ceea ce se intampla in Bucuresti din punct de vedere al efectelor de mediu (inclusiv ce se intampla cu parcurile, spatiile verzi); sa pregatim o serie de idei, probleme de mediu de ridicat in discutie cu reprezentantii autoritatilor publice (prefectura, primarii, APM, IGSU etc.); cum putem pastra legatura cu institutiile abilitate astfel incat sa ia in considerare recomandarile noastre.

Clarificare: Mergem pe actiuni directe referitoare la prevenirea dezastrelor? Caci ideea e sa vedem ce putem facem dincolo de intalnire, pe parte de colaborare de ambele parti.

Completare: Au fost cazuri in care prefectura nu a intervenit atunci cand primariile au facut abuzuri si ilegalitati. Exemplu: prezentarea unui Comitet pentru situatii de urgenta care nu exista dincolo de stabilirea pe hartie, desi e produs un proces verbal – in jud Neamt.
Exemplu: Depozit de gunoi ilegal facut de o firma de salubritate care de 4 ani nu fusese controlata de autoritati.
Reprezentant ONG: Am solicitat sa se introduca in acest comitet organizatiile neguvernamentale.

Veste: A aparut la nivel de UE, Carta Verde referitoare la Adaptarea la schimbari climatice; documentul e in dezbatere pana in luna octombrie, fiind transmisa spre analiza Comitetului Economic si Social – CES Brxl). Carta mentioneaza probleme multiple, de la pierderea biodiversitatii pana la probleme cu centrale termice si nucleara fara apa de racire. In toate planurile de viitor (extindere, modernizare etc) trebuie sa tina cont de aceste probleme.
Carta verde va avea o continuarea prin Carta Alba; apare o propunere legata de studiul de impact asupra mediului al centralelor (termice, nucleare, etc.) pentru a se introduce un capitol special referitor la schimbarile climatice si cum se tine seama de contributia la manifestarea schimbarilor climatice sau la reducerea lor.
Idee: Este nevoie de etaloane clare referitoare la scenariile schimbarilor climatice; recomandabil este sa se utilizeze studiile de referinta realizate si acceptate in mod extins la nivel international.

Indicatie: Este necesar ca fiecare dintre organizatiile prezente la masa rotunda din 10 octombrie sa vina cu o contributie pe o anumita componenta, dupa expertiza si experienta proprie:

Parcuri si spatiile verzi: distrugere, reducere, fragmentare, solicitand sprijinul prefectului pentru limitarea unor asemenea practici; motivatie: disparitia parcurilor ( a suprafetelor de vegetatie, in esenta) genereaza cresterea temperaturii (suprafata pamantului descoperit degaja caldura) si ca efect, se utilizeaza energie electrica suplimentar pentru instalatii de climatizare, deci consum si mai mare; idee: mai bine plantam copaci decat sa crestem consumul si mai mult; sugestie de strategie a abordarii discutiei: este bine sa prezentam situatiile in pereche, atat activitati curente cat si alternative!

Etichetarea si reabilitarea energetica a cladirilor e bine de sustinut; se poate imbunatati calitatea cladirilor noi in acest sens, inducand astfel sustenabilitate in constructii, utilizarea de resurse regenerabile, constructii durabile, ambient

Masurile de Taieri de copaci si replantare in compensatie – nu reprezinta masuri fezabile pe termen lung, nu contribuie la sustenabilitatea orasului; spatiile verzi urbane se dezvolta greu si nu sunt asa de eficiente ca ecosistemele naturale (paduri etc. gradini) in furnizarea de servicii; o problema serioasa: dimensiunea spatiilor verzi

E necesar a se rezolva problema centurii verzi a Bucurestiului; intrucat o dezvoltare imobiliara irationala, va conduce la o sufocare efectiva a Bucurestiului; in aceeasi ordine de idei, e de lucrat pentru a avea o retea de spatii verzi in interiorul Bucurestiului, pentru a nu se induce ideea ca in interior ca se poate distruge si taia, pentru a planta la centura, a carei pozitionare e de asemenea subiect de interpretare

Promovarea utilizarii resurselor regenerabile de energie (de exemplu in caz de cutremur, asigura independenta energetica si acces la resurse primare, apa si electricitate); o intrebare utila ar fi cea legata de cate si care sunt puturile pentru alimentare cu apa in caz de urgenta, in ce stare sunt, daca sunt colmatate; o alta problema: in cazul puturilor de mare adancime e posibil ca nisipul din paturile de filtrare ale statiei de epurare sa fi fost contaminat de la Cernobil; se cunoaste acest lucru?

Constatare: Lipsa de sustinere din partea primariei generale referitoare la utilizarea resurselor regenerabile de energie; in egala masura exista si riscul supraexploatarii acestor resurse

Indicatie: De adus in discutie problema zonei metropolitane si chestiunea echitatii; de legat cu centura verde-galbena a zonei metropolitane intre autoritati

Este de subliniat necesitatea unei discutii intre Prefectura Bucuresti si Prefectura Ilfov, pentru coordonarea eforturilor pe probleme de centura, zona metropolitana

E bine de ridicat problema registrului spatiilor verzi: cine e responsabil de realizare – serviciu de urbanism, e impreuna cu cadastrul; e de vazut clar cine se ocupa
Indicatie procedurala: e bine ca participantii ONG sa ridice probleme in atentia Prefecturii, care sunt solutiile prevazute de Prefectura Bucuresti (sa le dam de lucru!)

Resurse geotermale in Bucuresti: ce se cunoaste, ce se utilizeaza? e posibil sa existe deja un studiu de fezabilitate

Imbunatatirea transportului public in Bucuresti: Recomandare: separatie fizica intre benzile pentru autobuze, trolee si cele pentru autoturisme; sa se stabileasca clar benzi rezervate pentru transportul in comun; sa se fluidizeze rutele mijloacelor de transport, permitand o evaluare si a intervalului de succesiune

O idee mentionata: daca proiectam filmulete cu biciclete; e suficient insa sa aducem in discutie dupa ce criterii se amenajeaza pistele de biciclisti, in conditiile in care nu sunt prevazute si spatii amenajate de parcare, semaforizare

Recomandare: Imbunatatirea rutelor actuale de metrou, dat fiind existenta de linii de cale ferata neutilizate in prezent

Nevoia de resurse in caz de dezastru este cunoscuta? Sunt facute cercetari care este aceasta nevoie de resurse in cazul penelor de curent, pana de gaze, resurse energetice

Intrebare: sunt pregatite autoritatile in caz de dezastru? Cine si cum se circula in caz de dezastru? Sunt resurse?

Problema: Deseuri radioactive, aparatura medicala; ce surse de control sunt?

Intrebare: sunt elaborate scenarii pentru utilizarea resurselor de apa in conditii de seceta pe termen mediu in contextul adaptarii la schimbari climatice?

Exista informatii clasificate referitoare la risc de dezastru?

Sunt realizate harti de risc in Bucuresti; cine are responsabilitatea de a le face? Trebuie actualizate? S-a luat in considerare cresterea populatiei in Bucuresti si a densitatii acesteia in elaborarea lor?

Indicatie: e util a se sublinia catre participantii din administratia publica importanta comunicarii de ambele parti; e necesar sa aflam de la ei care e mijlocul de comunicare, cum sa se realizeze aceasta comunicare: cum putem ( ca ONGuri) sa avem feddback de la autoritatile publice; de ex. cum putem afla ca au avut initiative, au au fost actiuni derulate, sau ca au luat act de sesizarile ONG etc. De asemenea, cum putem afla ce informatii se solicita de la noi etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *