La Parcul Zoo de la Garboavele, mai sunt de executat lucrarile la gardul imprejmuitor. Managerul Complexului Muzeal de Stiintele Naturii, Emil Strunga, explica: „Nu este o investitie mare, dar trebuie aprobata prin hotarare de consiliu, inclusa in buget, dupa care vor incepe lucrarile de constructie, apoi trebuie obtinuta autorizatia de functionare, asa incat nu pot sa apreciez data exacta la care Parcul Zoo de la Garboavele va intra in circuitul de vizitare. Cu certitudine va spun, insa, ca atunci cand aceasta sectie a Complexului Muzeal se va deschide va constitui o surpriza placuta, in special pentru copii, si va fi un punct de atractie. Apoi vom aduce animale: in momentul de fata, avem cateva carnasieri mari – tigri, lei, mai avem animale din fauna Romaniei – ursi, lupi, cateva pasari. Dar s-a construit la Garboavele un habitat special pentru maimute si va trebui sa aducem cel putin patru specii de maimute, pentru ca atatea pavilioane sunt. Recent, am primit un telefon de la ISU, prin care eram anuntati ca o lebada a ajuns in curtea unui cetatean, fiind ranita la o aripa. Daca nu va putea zbura va ramane si ea la Parcul Zoo”, declara managerul.
Sera-solar va fi introdusa in circuitul de vizitare
Si tot la capitolul investitii in 2014, Emil Strunga ne dezvaluie: „Mai sunt cateva chestiuni curente pe care le vom face din bugetul pe care ni-l va aloca in acest an Consiliul Judetului: alei, rigole si trotuare catre Sera solar, sa o introducem in circuitul de vizitare, pentru ca, in momentul de fata, ea poate fi folosita numai ca spatiu tehnologic si e pacat”.
Galatiul ar putea avea singurul papilonariu din tara
„Am avut la inceputul anului o discutie privind posibilitatea de finantare a unui proiect pentru care noi avem studiul de fezabilitate facut din 2010, este vorba despre un papilonariu (sera cu fluturi vii – n.a), pentru care am putea obtine finantare din fonduri europene”, mai spune managerul. „A fost candva un proiect mai mare cu sere, cu acvariu, din care acum sa ne limitam numai la papilonariu. Doamna Laura Angheluta, de la CJ, ne-a rugat sa facem o estimare: fondurile europene, care, in opinia mea, ar putea ajunge cam la un milion de euro pot fi folosite numai pentru dotari, dar nu au in vedere constructia propriu-zisa, care trebuie asigurata de noi si care ar insemna cam 500.000 de euro. In masura in care vom obtine acordul CJ privind aceasta investitie, putem incerca proiectul de accesare a fondurilor europene. Am avea mare succes pentru ca ar fi singurul papilonariu din tara!”, conchide Emil Strunga.