Ginkgo biloba sau piersica de argint

ginkgo-biloba-leaves-april-30-081.jpgGinkgo biloba – arborele care face minuni pentru sanatate

Incregatura Pinophyta: Heterogene din punct de vedere morfo-anatomic, situatie reflecatata si de noile sisteme pe care le subordoneaza gimnospermele (gymnos = nud, golas, sperma = samanta) la 4 increngaturi: Cycadophyta; Coniferophyita; Gnetophyta; Ginkgophyta

Caractere Generale:Consistenta lemnoasa – arbori, arbursti, liane; Predomina traheidele cu punctutiuni aerolate; Frunzele cu strucutura xeromorfa ; Poseda o samanta neprotejatade vreo formatiune de tip pericarp; Cormul Radacina: Ramuros sau adventiv; Tulpina o ramificatie monopoidala; o Cilindru central – protostel, actinostel sifonostel, eustel; Frunza o Strucutura xeromorfa ; Frunze asezate in rozete, spiralata, sau opusa; Frunze semipervirescente uneori caduce ; Inmultirea se realizeaza pe cale vegetativa.

Clasa Ginkoatatae este o clasa de gimnosperme (Increngaturii Pinophyta) care cuprinde un numar mic de reprezentanti (20 la numar), majoritatea fiind forme fosile. Reprezentantii acestei clase sunt cunoscuti din Permian. Aceste specii au atins o dezvoltare maxima in Mezozoic dupa care au intrat in declin. Astazi mai supravietuieste o singura specie Ginkgo biloba.Fiind considerata ca una dintre cele mai vechi fosile vii de pe Terra (resturi ale sale fiind prezente in stratele triasice din emisfera nordica, pana in Groenlanda), Ginkgo biloba (piersica de argint sau arborele pagodelor) va reprezenta tipul ce urmeaza sa fi descris pentru caracterizarea intregii clase. In afara faptului ca aceasta specie, cu o mare importanta stiintifica, reprezinta o ultima veriga a unui lung lant evolutiv, ca (se pare) a disparut si din provincia Se-chu-an (China), unde se mai afla in stare spontana, astazi ea este cultivata in toata zona temperata atat pentru valoare sa decorativa, cat mai proprietatile sale curative. In Europa a fost introdusa in anul 1727 dupa ce E. Kaempfer a facut-o cunoscuta, in urma calatoriei sale in China si Japonia (GHISA, afirma ca planta s-a introdus la Viena in 1754). 300px-biloba.pngIn ultimele 2 decenii, arborele pagodelor a devenit o planta „la moda” in terapia naturista, mai ales pentru afectiunile vasculare si geriatrie (principiile sale active sunt angioactivatoare, maresc rezistenta la oboseala, cresc capacitatea de memorare si stimuleaza oxigenarea tisulara).

Referindu-se la biochimismul acestei specii, BOTNARIUC (1989)sublinia neobisnuita diversitate de metaboliti secundari pe care-i contine, intre care unii sunt specifici gimnospermelor (pinitol, lignani, biflavone, etc) iar altii specifici doar ei (bilobol, bilobalid, ac. Ginkgoloc, ginkgolozi, s.a.) Marea sa rezistenta la infectiile micotice si la atacul fitofagilor este pusa pe seama prezentei ginkgolizilor

Printr-o serie de caractere ginkgoatele par a fi evoluat din liginopteridiale, intr-o linie complet diferita de cea a cicadelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *