Harta riscurilor cu taierile ilegale din padurile Vrancei

Harta riscurilor cu taierile ilegale din padurile Vrancei
Harta riscurilor cu taierile ilegale din padurile Vrancei

Fiecare padure din Vrancea este monitorizata si va fi inscrisa pe o harta a riscurilor realizata la nivelul Romaniei. Va fi o harta cu zonele unde sunt evidentiate cele mai mari taieri ilegale sau unde proprietarii nu asigura serviciile silvice conform Codului Silvic. Harta riscurilor este realizata la Comisariatul pentru Regim Silvic si Cinegetic Focsani pe baza informatiilor comunicate de structurile silvice din judet. Aceasta harta va fi folosita la controalele derulate de silvicultori la agentii economici care exploateaza padurile. Printre zonele cu risc ridicat din Vrancea se afla Sihlea, Slobozia Bradului, Homocea, Mera.

Seful de serviciu din cadrul Comisariatului, Ionel Zanfir a aratat ca aceata harta a riscurilor este realizata in baza unor obligatii asumate de statul roman si a regulamentelor europene care trebuie implementate. Scopul final este ca lemnul si produsele din lemn introduse pe piata europeana sa nu provina din taieri ilegale. Pe harta padurilor din Romania vor fi mentionate trei tipuri de risc, respectiv neglijabil, scazut si semnificativ. Cu rosu vor fi mentionate zonele cu risc semnificativ si cu galben vor fi colorate zonele cu risc scazut. Ionel Zanfir a precizat ca sunt analizate situatiile padurilor din fiecare bazinet de la nivelul judetului, adica suprafete de maxim 500-1000 hectare de padure. Harta riscurilor va indica zonele cu taieri ilegale si cu suprafete neadministrate, adica unde proprietarii nu asigura servicii silvice pentru padurile detinute. Pana vineri sunt colectate informatiile de la structurile silvice urmand ca ulterior, la nivelul Ministerului Mediului, sa fie realizata o aceasta harta ce va fi postata pe site-ul institutiei.

Obligatiile agentilor economici sunt cele prevazute de Regulamentul 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului Europei, de stabilire a obligatiilor care revin operatorilor care introduc pe piata lemn si produse din lemn. Acest regulament stabileste trei obligatii principale. Prima obligatie este ca lemnul si produsele din lemn introduse pe piata trebuie sa provina din recolte legale, sa nu fie obtinut din taieri ilegale. A doua obligatie se refera la obligativitatea utilizarii unui sistem de „due diligence” de catre operatorii economici care introduc pe piata lemn si produse din lemn. Acest sistem „due diligence”, intraductibil in romana, este un sistem de gestionare a riscurilor menit sa minimizeze riscul prezentei lemnului ilegal in lantul de aprovizionare. Practic, la verificarile inspectorilor de la Comisariatul pentru Regim Silvic, firmele implicate trebuie sa poata furniza o serie de informatii specifice privind lemnul si produsele din lemn introduse pe piata si sa efectueze o analiza a riscurilor. Ele trebuie sa demonstreze ce masuri au luat pentru ca lemnul sau cheresteaua pe care o produc sa nu provina din taieri ilegale. O alta obligatie, prin care se garanteaza trasabilitatea, se refera la faptul ca firmele trebuie sa pastreze informatiile privind furnizorii lor si comerciantii carora le-au furnizat lemn sau produse din lemn pe o perioada de cel putin cinci ani.

Harta cu taieri realizata de Asociatia pentru Certificare Forestiera

O harta a riscurilor si a padurilor cu valoare ridicata de conservare din Romania a fost realizata in urma cu circa cinci ani de catre Asociatia pentru Certificare Forestiera (FOTO). Criteriile luate in calcul la stabilirea zonelor cu risc au fost numarul de proprietari, marimea proprietatii, numarul de reclamatii si sesizari referitoare la ilegalitati, volumul de arbori taiati ilegal inregistrat oficial, numarul de amenzi si sanctiuni aplicate de silvicultori, numarul de instalatii de debitat material lemnos existente in zona, probleme sociale, punerile in posesie ilegale, presiunile politice, lipsa cadastrului forestier, existenta suprafetelor neadministrate silvic. Si atunci, cele mai mari probleme apareau pe Valea Milcovului, in zona comunelor Mera si Brosteni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *