Summit-ul Climatic de la New York, care s-a desfasurat zilele trecute a reusit sa produca un ecou puternic in randul opiniei publice. Nu mai putin 120 de lideri globali si 400.000 de oameni obisnuiti, care au manifestat pe strazile New York-ului, au cerut o interventie prompta pentru ca incalzirea globala sa nu devina ireversibila. Preocuparea pentru viitorul planetei este legitima, multitudinea de dezastre naturale indicand in mod evident ca exista o problema in raportul om-natura.
Pe de alta parte, intriga faptul ca lumea stiintifica este divizata in doua, o parte, mai consistenta, sustine ca asistam la o incalzire globala, in timp ce o alta tabara vorbeste de o racire care ne va afecta pentru o lunga perioada de timp. Daca 2005 a fost anul in care s-a vorbit cel mai mult despre incalzire, despre efectul de sera si de nocivitatea poluarii, in 2009 a aparut varianta unei raciri dramatice. Evenimentul care a avut loc la New York demonstreaza ca incalzirea globala revine in atentie si cele mai multe masuri vor fi luate in acest sens. Conform informatiilor oferite de Ministerul Mediului din tara noastra: „Summit-ul si-a propus consolidarea bazelor pentru incheierea noului Acord Global in domeniul schimbarilor climatice. Acest acord cu valoare juridica este asteptat sa fie semnat in decembrie 2015, la Paris si va intra in vigoare din 2020. Acordul trebuie sa includa toate cele peste 190 de State Parti la Conventia Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie sa prezinte contributii nationale obligatorii, menite sa anihileze riscul major de crestere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, pana in anul 2050 (fata de anul 1850). Urgenta actiunii a fost subliniata de Ban Ki-Moon, secretarul general ONU. Potrivit acestuia economia mondiala trebuie sa devina neutra din punctul de vedere al carbonului, pana la sfirsitul secolului. S-a accentuat sensul ultimativ al actiunii pentru actuala generatie, prima afectata major de schimbarile climatice si ultima care poate actiona pentru ca aceste schimbari sa nu devina ireversibile”. Prezent la Summit, Attila Korodi, Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice si vicepresedintele UNEA (Adunarea Natiunilor Unite de Mediu) a reamintit ca tara noastra fost primul stat care in 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajandu-se sa-si diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de sera, fata de anul sau de referinta, 1989. Referindu-se la necesitatea adoptarii anul viitor a noului acord global obligatoriu privind schimbarile climatice, ministrul mediului si schimbarilor climatice a facut apel la o actiune concertata si rapida: „Doar o actiune a tuturor natiunilor poate limita cresterea temperaturii globale, astfel incat sa nu trecem de pragul de doua grade Celsius pana in anul 2050. De aceea trebuie sa avem la Paris, in 2015, toate tarile pregatite sa semneze si sa isi asume un acord climatic ambitios. Este principalul obiectiv pe care il urmareste si evenimentul exceptional gazduit azi (n.r. marti) de Organizatia Natiunilor Unite”. Apelul la mobilizarea natiunilor pentru semnarea noului acord global are loc in contextul in care, la nivel mondial, sunt inregistrate cresteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, cele mai mari cantitati de GES provenind din China si SUA. Astfel, la nivelul anului 2012, China inregistra emisii in crestere cu 190% fata de nivelul anului 1990, in timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, in crestere cu 4,3% fata de anul 1990. La nivel European emisiile au inregistrat o scadere de 20% in aceeasi perioada, situandu-se la 4,7 miliarde de tone CO2. La New York, SUA au anuntat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 pana in anul 2030 si au cerut ca economiile dezvoltate, dar si cele emergente sa se ralieze acestui efort, actionand ca o comunitate globala.
Revenind putin la controversele din randul lumii stiintifice, trebuie sa spunem ca un reputat geolog si profesor la Western Washington University, Don Easterbrook, a fost printre primii care au prezentat date stiintifice care arata ca Pamantul se va confrunta cu o vreme mai rece decat mediile obisnuite in urmatorii 25-30 de ani. Intr-un studiu publicat de acesta in mai multe reviste de stiinta din SUA, explica cu argumente solide ca ciclul de racire a temperaturii care s-a resimtit pana in 1945, a fost urmat de unul de incalzire, care s-a incheiat in 1998. Dupa aceasta data temperaturile au fost unele apropiate de normal, cu variatii mici, iar ca din 2009 s-a intrat intr-un ciclu de racire.Sustinatorii racirii afirma ca teoriile bazate pe schimbari climaterice cauzate de activitatea oamenilor (poluarea) sunt doar niste speculatii ale ecologistilor care au diverse interese politice. In plus, o noua ipoteza legata de sursa incalzirii globale a fost lansata recent. Suprafata Oceanului Arctic s-ar putea afla la originea emisiilor de metan, un important gaz cu efect de sera, potrivit unui studiu realizat de expertii in clima. Oamenii de stiinta au constatat concentratii importante de metan in apropiere de suprafata oceanului, in special in zonele in care apar bucati de gheata. Astfel, printr-un mecanism pana acum necunoscut, apele de la suprafata Oceanului Arctic ar putea reprezenta o sursa importanta de metan, „potential sensibil la schimbarile inregistrate la nivelul suprafetei inghetate a marii”, au explicat autorii studiului, coordonat de Eric Kort de la Institutul de tehnologie din California (Caltech), publicat de Nature Geoscience. Savantii au constatat deja ca metanul, captiv vreme de milioane de ani in permafrostul din Siberia si din America de nord, „evadeaza” din sol atunci cand temperaturile cresc. El contribuie astfel la incalzirea globala, care genereaza la randul ei, ca intr-un cerc vicios, o eliberare suplimentara de metan in atmosfera.
Dincolo de controversele stiintifice, un lucru este cert, oamenii trebuie sa actioneze urgent impotriva poluarii.
