Incalzirea globala muta granite si aprinde conflicte pe intreaga planeta

Granita Uniunii Europene cu Elvetia a fost mutata pasnic, ca rezultat al incalzirii globale si al topirii ghetarilor alpini. In alte parti ale lumii, insa, situatii similare pot duce la conflicte violente.ghetarul ALETSCH

Parlamentul elveTian a adoptat la 19 august o lege prin care deplaseaza vechea granita cu Italia cu pana la 150 de metri in fostul teritoriu al vecinului peninsular. Cu cateva luni in urma, cele doua state formasera un comitet insarcinat cu trasarea unei noi granite in raport cu creasta unui ghetar din apropierea localitatii Zermatt.

Anterior, frontiera din zona fusese marcata in locuri situate chiar pe ghetar. Dar in urma topirii acestui ghetar, granita fixata ultima oara in 1942 a “migrat” considerabil, arata Biroul Topografic Federal al Tarii Cantoanelor. “Demarcarea prin mijloace clasice a frontierei – prin instalarea de semne si terminale – nu mai era vizibila, ceea ce de obicei este cazul unei granite deschise.

Aceste formatiuni orografice de pe culmile montane pot suferi schimbari semnificative, in special in urma topirii ghetarilor”, se arata intr-un comunicat al Ministerului de Externe elvetian.

“Atunci cand granita coincide cu creasta unui ghetar, ea trebuie sa urmeze modificarile progresive ale liniei naturale a crestei. In cazul unei topiri complete a ghetarului, frontiera trebuie sa coincida cu elevatia de teren sau creasta stancoasa emergenta”, mentioneaza acelasi document. Din 1850, suprafata acoperita de ghetari in vestul Europei s-a diminuat cu pana la 40%, in timp ce volumul ghetarilor s-a redus cu peste 50 de procente. Mai alarmant este faptul ca procesul de topire a ghetarilor continua intr-un ritm accelerat.

In medie, ghetarii scad cu aproximativ 3% pe an, avand un impact dramatic asupra accesului la apa potabila si pentru irigatii. Previziunile sunt sumbre – cel putin pentru Alpi, unii oameni de stiinta estimeaza ca ghetarii vor disparea complet pana in anul 2050. Cazul Elvetiei si al Italiei, care au rezolvat amiabil problema, este unul fericit. In alte parti ale lumii, unde exista cazuri similare, situatia este mult mai tensionata.

“Schimbarea climei are potentialul sa conduca la conflicte mari, mai ales acolo unde sunt la mijloc resursele de apa”, apreciaza Nick Robson, de la Institutul de Stabilitate Strategica al Asiei de Sud. Un astfel de focar de conflict se afla in framantata provincie Casmir, divizata intre India si Pakistan. Aceasta regiune muntoasa este disputata violent inca de la separarea celor doua state, din 1947.

Marile cursuri de apa ale Pakistanului, intre care fluviul Indus, iau nastere ca rezultat al topirii ghetarilor din partile controlate de India ale provinciei Casmir. Pe masura ce volumul acestor ghetari se diminueaza de la an la an, odata cu incalzirea globala apar fenomene conexe extreme, precum inundatii severe urmate de seceta, atunci cand fluviile si raurile nu mai sunt alimentate suficient de ghetari.

Nota de plata: 500 de miliarde de dolari pe an

Recent, Pakistanul a acuzat India ca ar zagazui apa raului Chenab, care izvoraste din Himalaya si curge prin ambele tari. Presedintele pakistanez Asif Ali Zardari a avertizat ca penuria de apa cu care se confrunta tara sa este legata direct de relatiile cu India. “Solutionarea amiabila ar putea preveni o catastrofa ecologica in Asia de Sud, dar un esec ar putea alimenta focul nemultumirilor care duc la extremism si terorism”, a spus seful statului pakistanez.

James Lee, profesor la Universitatea Americana din Washington si expert in relatiile dintre clima, geografie si conflicte, vede lucrurile cam la fel. “Cred ca este sigur sa spunem ca ghetarii din Casmir vor fi prinsi in disputa India-Pakistan”, spune Lee. Dar Mark Zeitoun, de la Universitatea East Anglia (Marea Britanie), si el un expert international in managementul resurselor si conflict, este unul dintre putinii specialisti care vad o rezolvare mai pasnica. “Legatura dintre schimbarea climei si conflict este destul de firava. Statele care sufera crize de apa ar putea importa hrana, in loc sa o cultive, reducand astfel tensiunile internationale”, afirma Zeitoun. Lee este de parere ca primul conflict legat direct de incalzirea globala si resurse va izbucni la Polul Nord. Retragerea pana la disparitia pe timp de vara a gheturilor arctice incepe deja sa permita accesul naval comercial si al platformelor petroliere. Multe tari, printre care SUA, Canada, Danemarca si Rusia, au emis deja pretentii teritoriale in aceasta regiune extrem de bogata in zacaminte pana nu de mult inaccesibile. “Majoritatea tarilor care au emis pretentii sunt membre ale NATO, asa ca ne-am astepta la o solutionare pasnica a disputelor, dar Rusia este imprevizibila”, arata Lee.

La celalalt capat al globului, Chile si Argentina se cearta de multa vreme pe tema proprietatii asupra campurilor de gheata din sudul Patagoniei. Disputa a provocat deja o criza, in 1978, putandu-se reaprinde oricand, in urma topirii ghetii. “Granita (din acea zona) nu este clar demarcata nici acum”, spune Lee, opinand insa ca situatia din regiune poate deveni problematica la modul serios abia prin 2048, dupa expirarea Tratatului Antarctic.

O alta problema legata direct de incalzirea globala este cea a costurilor necesare pentru adaptarea oamenilor la efectele schimbarii climei, precum inundatiile, epidemiile si despadurirea, costuri mult mai mari decat se anticipase, avertizeaza oamenii de stiinta britanici. Un studiu al Institutului International pentru Mediu si al Institutului Grantham pentru Schimbarea Climei arata ca estimarea de cost facuta anul trecut de experti ai Natiunilor Unite (40-170 de miliarde de dolari) este de trei ori mai mica.

Noul studiu apreciaza ca nota de plata pentru efectele ridicarii nivelului marii (construirea de noi diguri, relocari ale populatiei din zonele de coasta amenintate cu inundarea etc.), ale cresterii numarului de morti si a infrastructurilor afectate se va ridica la peste 500 de miliarde de dolari pe an, incepand cu 2030. Profesorul Martin Parry, fost copresedinte al Grupului Interguvernamental de experti pentru Schimbarea Climei (IPCC), spune ca estimarea anterioara ignorase sectoare importante, precum cel energetic, manufacturier, comert cu amanuntul, minerit si turism.
Numai Marea Britanie va cheltui “multe miliarde” pe apararea contra inundatiilor, reconstruirea drumurilor si modernizarea locuintelor, “asa ca valoarea globala trebuie sa fie mult mai mare decat cea despre care vorbeste ONU in prezent”, spune Parry. El a adaugat ca totalul va fi inca si mai ridicat daca se iau in calcul absolut toate consecintele incalzirii globale, printre care refugiatii si migratiile masive ale oamenilor din zone in care conditiile de viata se vor inrautati dincolo de limita suportabilitatii.

Mai “inclinati”, mai “invartiti”

Incalzirea globala, mai precis incalzirea apelor oceanice, poate provoca modificarea sensibila a axei de inclinatie a planetei, arata un studiu realizat recent de specialisti ai NASA. Acest efect al schimbarii climei era deja cunoscut, dar multi il considerau neglijabil; noul studiu sugereaza ca el trebuie luat in consideratie la interpretarea corecta a felului in care se misca Pamantul. Terra se invarte in jurul unei axe inclinate la aproximativ 23,5 grade fata de verticala, dar aceasta pozitie este departe de a fi constanta.

Axa planetara se misca permanent, ca reactie la distributia masei pe suprafata globului, iar masa de apa rezultata din topirea gheturilor are o influenta semnificativa asupra inclinatiei. Felix Landerer, de la Jet Propulsion Laboratory, a calculat ca numai topirea gheturilor Groenlandei provoaca deja inclinarea planetei cu o rata anuala de 2,6 centimetri, care ar putea creste sensibil in urmatorii ani, pe masura ce procesul se accelereaza.

Concluzia lui Landerer si a colegilor sai contrazice modelele vechi, potrivit carora cresterea nivelului apelor oceanice nu ar fi provocat redistribuirea importanta a masei Pamantului. Cercetatorii NASA subliniaza ca efectele redistribuirii vor fi relativ subtile si nu vor provoca miscari “nebunesti” ale axei planetare, care ar avea noi consecinte nefaste asupra climei. De asemenea, incalzirea globala poate afecta si viteza de rotatie a planetei. Landerer si colegii au aratat ca masa planetara va fi redistribuita spre latitudini mai inalte, adica mai aproape de axa. Aceasta apropiere accelereaza viteza de rotatie a Pamantului intr-o maniera similara cu cea in care patinatorii pe gheata se invart mai repede atunci cand isi apropie bratele de corp.

Sursa: Cotidianul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,212FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente