Incazirea globala ar putea avea si o parte buna: scoaterea la iveala a noi comori arheologice

    0
    323
    Incazirea globala ar putea avea si o parte buna: scoaterea la iveala a noi comori arheologice

    Incazirea globala ar putea avea si o parte buna: scoaterea la iveala a noi comori arheologice

    Incalzirea globala cauzeaza descompunerea mumiilor in Siberia, acoperirea cu nisip a piramidelor din Sudan si implozia din templele maya, insa poate si scoate la iveala noi comori arheologice, precum Otzi, razboinicul de 5.300 de ani, descoperit intr-un ghetar alpin in 1991.

    Arheologul Henri-Paul Francfort, care conduce misiunea arheologica franceza in Asia Centrala, vorbeste despre consecintele dezghetului, extinderii desertului, cresterii apelor si intensificarii precipitatiilor si uraganelor. Astfel, dezghetul ameninta sa stearga urmele exceptionale lasate de triburile nomade de sciti, pentru ca permafrostul, un pamant inghetat in permanenta, care le-a conservat pana in prezent, se topeste. Trupurile mumificate, inhumate alaturi de cai sacrificati, obiecte din lemn, blanuri, risca sa se descompuna, explica Francfort.

    „Ne uitam, alaturi de colegii rusi, la partea de sol care se topeste in fiecare sezon si care este din ce in ce maiadanca. Daca nu anticipam, foarte curand va fi prea tarziu”, avertizeaza arheologul francez, confirmand totodata ca o parte importanta din domeniul arctic s-a topit in 2010.

    Pe de alta parte, in 1991, in Tirolul italian, „cu siguranta ca topirea unui ghetar aflat la altitudine a permis scoaterea la lumina a lui Otzi, razboinic din epoca de piatra”, adauga Francfort. Topirea ghetarilor, in special in Norvegia, scoate la iveala cu regularitate noi vestigii.

    Un alt motiv de ingrijorare este cresterea nivelului marii care ameninta zonele de coasta. Oamenii de stiinta estimeaza ca nivelul apei va creste cu apeoximativ un metru pana in 2100.

    „Cresterea nivelului apelor in anumite insule ale Pacificului va duce in mod sigur la distrugerea tuturor siturilor de pe coasta. In Tanzania, prin eroziunea coastei, a fost distrus deja un perete al fortului Kilwa, construit de portughezi in 1505”, a mai spus Francfort. De asemenea, in Bangladesh, orasul Panam-Sonargaon, centru al regatului Bengalului din secolul al XV-lea pana in secolul al XIX-lea, inclus in patrimoniul UNESCO, este inundat cu regularitate.

    Inmultirea fenomenelor climatice extreme, in special a ciclonilor cu cantitati extraordinare de apa, ii preocupa si pe arheologi, subliniaza Dominique Michelet, specialist francez in arheologia din America.

    El da ca exemplu cel mai mare oras precolumbian din America – Chan Chan, din Peru, capitala fostului regat chimu – afectat de inundatiile provocate de El Nino, dar si templul maya din Tabasqueno, Mexic, distrus de ciclonii Opalo si Roxana, in 1995, si apoi restaurat.

    „In sultanatul Oman, ciclonii Gonu, in 2007 si Phet, vara trecuta, au acoperit complet cu nisip situri datand din mileniile al 5-lea si al 6-lea inaintea erei noastre”, spune si Vincent Charpentier, de la Institutul francez de cercetari arheologice preventive.

    Nisipul este unul din cei mai mari dusmani ai vestigiilor, in special in desert. Si in Sudan, dunele care inconjoara orasul Meroe, capitala regatului Nubia din secolul al III-lea inaintea erei noastre si pana in secolul al IV-lea era noastra, „ataca” piramidele unde sunt ingropati fostii suverani.

    Potrivit lui Dominique Michelet, este indispensabil sa fie tras un semnal de alarma, pe langa inventarierea siturilor in pericol facuta de UNESCO.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.