Ingheata “revolutia” gazelor de sist in Europa?!?

Ingheata “revolutia” gazelor de sist in Europa?!?
Ingheata “revolutia” gazelor de sist in Europa?!?

Parlamentul European a votat pe 9 octombrie amendamentele propuse de Comisia Europeana cu privire la revizuirea Directivei 2011/92/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului inconjurator (’Directiva EIA’). Aceasta a fost adoptata in 1985, fara a mai corespunde realitatii tehnologice, economice si sociale. La mijlocul lui 2009, CE a publicat un raport evaluand oportunitate directivei, identificand prevederile care necesita revizuiri si avansand o lista de recomandari. In 2010, Comisia Europeana a lansat un amplu proces de consultare care a atras propuneri concrete aprobate in octombrie 2012. La mijlocul anului 2013, comisia de mediu din cadrul PE a votat in favoarea unui raport al europarlamentarului Andrea Zanoni cu scopul de a revizui directiva EIA. Aceste amendamente au fost votate in plenul PE cu 332 de voturi pentru, 311 impotriva si 14 abtineri, introducand obligativitatea unei evaluari de mediu in faza de explorare si exploatare a gazelor de sist. Votul reprezinta un pas spre imbunatatirea legislatiei asigurandu-se o evaluare riguroasa a impactului asupra mediului, luand in considerare progresele tehnologice din ultimii ani. Scopul studiilor EIA este de a estima si cuantifica posibilul impact asupra mediului inca din fazele initiale, aducand informatii comunictatilor locale si factorilor de decizie pentru a se putea evita, reduce sau inlatura efectele negative. Un studiu EIA nu inseamna ca toate efectele negative vor putea fi prevenite sau ca nu se vor mai acorda permise si autorizatii, ci implica faptul ca va exista o evaluare a impactului asupra mediului inca din fazele de inceput, cu informarea partilor implicate.

Trei amendamente din cele aprobate de PE vizeaza hidrocarburile neconventionale. In primul rand, directiva EIA nu facea referire la resursele neconventionale de gaze de sist. Propunerile din ultimii 3 ani de revizuire a directivei au recomandat ca fracturarea hidraulica sa faca obiectul directivei. Anexa I a directivei include o lista de 43 de proiecte pentru care efectuarea unui studiu EIA este obligatorie. Explorarea si exploatarea gazelor de sist nu se afla printre proiectele enumerate, directiva facand referire la proiectele de exploatare a gazelor naturale cu o productie zilnica de cel putin 500.000m3. In ciuda impactului asupra mediului, proiectele de explorare si exploatare a gazelor de sist nu faceau obiectul directivei deoarece exploatare implica un volum mult mai mic. De exemplu, pentru sondele din statul Pennsylania, cea mai mare productie prognozata pe sonda este de 250.000m3 pe zi, in timp ce nivelul maxim al productiei zilnice a sondelor din Polonia este apreciat la 8.000m3. Asta face ca evaluarea de impact asupra mediului sa nu fie obligatorie si sa fie lasata la aprecierea autoritatilor nationale de resurse minerale. Ce se doreste prin amendamentele propuse este ca aceasta cerinta sa fie obligatorie, indiferent de cantitatea extrasa pentru toate proiectele de exploatare a hidrocarburilor neconventionale, adaptand astfel directiva la realitatile actuale. Legislatia din Romania nu prevede obligativitatea in mod expres a unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de explorare si exploatare a resurselor neconventionale. Necesitatea unui studiu EIA este evaluata de autoritatile de mediu pentru fiecare proiect. Trei rapoarte privind impactul asupra mediului pentru lucrarile de amenajare si foraj pentru sondele de explorare care implica folosirea procesului de fracturare hidraulica au fost realizate in vederea emiterii acordului de mediu. Mai multe asociatii de mediu au contestat aceste studii sustinand ca acestea nu sunt intocmite conform indrumarelor de redactare prevazute in legislatie, fara a lua in considerare toti factorii la care face referire directiva EIA si fara a puncta in mod concret masurile de prevenire a unui posibil impact negativ. Un alt amendament important este prevenirea conflictelor de interese dintre dezvoltator (companiile care exploreaza si exploateaza hidrocarburile neconventionale) si cei care efectueaza studiile de evaluare a impactului. Prin noile prevederi se cere ca expertii care efectueaza aceste studii sa aiba aptitudinile necesare, experinta si capacitatea tehnica; si, cel mai important, sa lucreze intr-un mod obiectiv din punct de vedere stiintific, independent de dezvoltator sau de autoritatile publice implicate. Legislatia romaneasca, ca de altfel majoritatea reglementarilor din statele membre prevede ca studiile de evaluare a impactului asupra mediului sa fie redactate de catre persoane fizice sau companii autorizate de catre ministerul mediului, dezvoltatorul platind acest studiu. Acest lucru ridica suspiciuni in ceea ce priveste obiectivitatea si calitatea unui raport EIA avand in vedere ca expertii implicati nu sunt interesati in a redacta studii nepartinitoare, ci in a formula concluzii care sa asigure obtinerea acordurilor de mediu. In al treilea rand, revizuirea directivei propune implicare publicului interesat care isi poate exprima opinia si contesta legalitatea deciziei de acorda dezvoltatorului permisele si autorizatiile necesare, garantand participarea cetatenilor la luarea deciziilor. Autoritatile de mediu din Romania au realizat dezbateri publice pe seama rapoartelor de mediu, insa opinia negativa a publicului consultat nu a determinat autoritatile sa ia in considerare comentariile acestora sau sa raspunda ingrijorarilor. Mai multe ONG-uri au punctat faptul ca observatiile formulate in scris sau opiniile enuntate cu prilejul dezbaterilor publice nu au clarificat problemele ridicate.

Raportorului, europarlementarul Andreea Zanoni i-a fost incredintat mandatul de a negocia cu ministerele de mediu ale statelor membre amendamentele propuse de Comisia Europeana, negocierea urmand sa aiba loc in luna octombrie 2013. Parlamentul European va vota iarasi revizuirea directivei. Exista indoieli ca amendamentele cu privire la directiva EIA vor fi aprobate in timpul prezentei legislature europene. Mai mult, CE si-a exprimat ingrijorarea asupra posibilului impact al substantelor chimice din lichidul folosit in procesul de fracturare asupra apei si a solicitat lamuriri din partea Agentiei Europene pentru Produse Chimice. Directiva EIA va fi cel mai probabil aliniata cu alte directive (de exemplu directiva REACH cu privire la substantele chimice sau directiva apelor) si cu celelalte prioritati europene. Cel mai probabil, necesitatea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului inca din fazele incipiente, din etapa de explorare se va transforma intr-un proces lung si birocratic. Acest lucru ar putea infrana explorarea in Europa intr-un moment in care se vorbeste tot mai mult de preturile scazute la gaze in SUA si de o posibila revolutie a gazelor de sist care are potentialul de a remodela mixul energetic al mai multor tari sau de a asigura independenta energetica si securitatea aprovizionarii cu gaze naturale. Totodata, se anunta a fi un proces impovorator din punct de vedere economic care ar putea scadea interesul investitorilor. De exemplu, Austria milita cu cateva luni inaintea votului din Parlamentul European pentru studii care sa evalueze impactul asupra mediului pentru proiectele de explorare si exploatare a gazelor de sist. Acest lucru a determinat compania OMV sa anunte ca nu mai este interesata de evaluarea potentialului resurselor de hidrocarburi neconventionale, punctand ca un proiect ce necesita un studiu EIA nu mai este viabil din punct de vedere comercial. Pe de alta parte, guvernul polonez se arata impotriva studiilor EIA, in timp ce Franta a validat recent prin forul constitutional legea care interzice fracturarea hidraulica. Cu toate acestea, modificarile aduse vor face obligatorii studiile EIA chiar si pentru sondele forate in faza de explorare care vor pot avea un potential impact negativ asupra mediului, vor imbunatati transparenta fortand publicarea unor informatii, vor promova luarea deciziilor informate si consultarea tuturor partilor interesate.

Pe 19 octombrie, compania care exploreaza potentialul hidrocarburilor neconventionale in Romania, Chevron incepe sa foreze prima sonda la Pungesti-Silistea. In aceeasi zi, Global Frackdown, eveniment aflat la a doua editie, un protest impotriva fracturarii hidraulice va avea loc in peste 20 de tari. Mai mult ca oricand, guvernul Ponta are nevoie de o licenta sociala de guvernare, cu mesaje coerente si consecvente, o guvernare care garanteaza dezbateri informate si nepartinitoare pentru cetatenii ingrijorati de impactul negativ asupra mediului al explorarilor si exploatarilor de resurse naturale, dar si transparenta si independeta agentiilor guvernamentale, o guvernare care isi fundamenteaza deciziile pe studii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *