Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator.
Klaus Iohannis precizeaza ca motivul retrimiterii legii pentru modificarea si completarea Codului Silvic la Parlament se refera la faptul ca ”unele dintre interventiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi sunt de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si sa aiba un impact nedorit asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei, creand premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator”.
”Asa cum au fost redactate, unele dintre dispozitiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul roman sa fie acuzat de incalcarea obligatiilor asumate in calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arata in comunicatul Administratiei Prezidentiale, cu privire la cererea de reexaminare a sefului statului.
In cererea de reexaminare se mai mentioneaza ca Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.
”Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. In caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciaza seful statului.
De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha.
Presedintele Iohannis apreciaza ca ”aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari”.
”Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor”, se mentioneaza in cererea de reexaminare.
Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementeaza conditiile si situatiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general.
Presedintele considera ca ”prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national, se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat”.
Un alt articol, I pct.72 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementari privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurential, mai arata seful statului.
”Apreciem ca dispozitiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata”, se arata in cererea de reexaminare.
Potrivit sesizarii presedintelui, ”introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene”.
”Totodata, pentru asigurarea respectarii procedurilor nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat si al concurentei, consideram ca regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, ce va fi aprobat prin hotarare a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisa la promulgare, ar trebui sa fie elaborat cu avizul autoritatii de concurenta”, mai apreciaza seful statului, in cererea de reexaminare.
Camera Deputatilor a adoptat, pe 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic initiat de parlamentari PSD, reprezentantii PNL criticand prevederile acestui proiect, iar Victor Ponta a afirmat ca Romania are nevoie de aceasta lege.
Deputatii au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru, 97 impotriva si 27 abtineri.
„A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern si apoi in Parlament sa fie adoptat acest Cod Silvic de care Romania avea nevoie.Interesele private ale marilor companii neromanesti care exploateaza in mod excesiv lemnul in Romania si-au gasit din pacate reflectarea si in Parlament si de aceea avem si voturi contra”, a afirmat sdupa vot premierul Victor Ponta.
Deputatul UDMR, fost ministru al Mediului Attila Korodi a declarat ca se poate si mai bine si ca se incheie o procedura care era in Parlament de trei ani. „Sunt convins ca aceasta modificare a Codului Silvic va putea sa protejeze padurile Romaniei daca vor veni si actele normative de implementare. Punem capac monopolurilor mari in domeniul prelucrarii lemnului, in sfarsit reusim sa directionam materie prima pentru companii mici si mijlocii”, a spus Korodi.
Deputatul PNLTinel Gheorghe a afirmat ca sunt aspecte contradictorii in continutul legii, care vor crea probleme de aplicare.
Deputatul PNL, fost ministru al Mediului Lucia Varga a declarat ca Romania avea nevoie de un cod silvic europene in care sa fie protejata padurea si sa se dea drept de preemptiune agentilor economici din industria de prelucrare a lemnului si sprijin pentru proprietari. E a spus ca premierul a fost de acod initial cu acest lucru, insa apoi s-a razgandit. „Ma intreb oare ce la facut sa renunte la acele principiipe care le-am agreat, Oare sa fie interese de partid?”, a afirmat retoric Lucia Varga.
In 2 octombrie 2013, proiectul unui noului Cod silvic a fost adoptat de guvern, cu prevederile anuntate de fostul ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, insa acest proiect a fost respins in Parlament.
