Doua noi acte normative au picat ca un balon de oxigen pentru doua zone de agricultura aflate in grea suferinta, iar una dintre ele, cea a irigatiilor, aproape in moarte clinica. Modificarea prin OUG a Legii imbunatatirilor funciare vine, astfel, sa intareasca rolul prioritar al sectorului de irigatii in contextul actual si urmareste, in principal, protejarea infrastructurii, acolo pe unde a mai ramas ceva, prin transmiterea acesteia catre organizatiile si federatiile de udatori sub forma de comodat si nu in proprietate ca pana acum, urmand ca dupa o perioada de 5 ani, la cerere, acestea sa poata primi in proprietate respectiva infrastructura. Cu o conditie: daca fac dovada exploatarii si intretinerii corecte a acestora. Ce se urmareste? Responsabilizarea udatorilor, stiindu-se ca in cazurile in care infrastructura de irigatii a fost acordata gratuit, aceasta a fost degradata continuu, proprietarii neasigurand intretinerea im conditii optime. O alta masura de protectie se refera la constituirea de catre federatii a unei garantii in contul ANIF de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise, ANIF avand dreptul de a retine garantia daca acestea nu respecta obligatiile stabilite prin protocolul de predare-primire. In fine, ANIF a fost inclusa in lista operatorilor pe piata energiei, aceasta urmand a efectua activitati de furnizare a energiei electrice catre clienti, ceea ce va conduce la un pret scazut al energiei furnizate.
Prin acelasi act normativ se intinde o mana de ajutor si inspre agricultura ecologica. Pentru ca 65% din astfel de exploatatii sunt de dimensiuni mici, de la 0,3 la 5 ha, s-a decis alocarea unui sprijin mai substantial cu fonduri europene pentru a se acoperi taxele de inspectie si certificare, actualmente greu de suportat de catre micii fermieri bio, pentru a putea rezista pe piata.
