Justitia europeana a acordat miercuri Poloniei si Estoniei dreptul de a polua, dezaproband – in cadrul unor dosare asemanatoare cu cele depuse de Romania – o decizie a Comisiei Europene pe care a considerat-o insuficient motivata, relateaza AFP.
Poloniei, tara unde electricitate este produsa de centrale pe baza de carbune, foarte poluante, i se restituie echivalentul a 76,1 milioane de tone de dioxid de carbon, in drepturi de poluare, pe care le va distribui intreprinderilor sale. Estonia a reusit, la randul sau, recuperarea a 11,6 milioane de tone.
Comisia Europeana suprimase aceste cantitati din cotele solicitate de cele doua tari UE in cadrul planului lor national de alocare (PNA) pentru perioada 2008-2012 considerand ca datele retinute nu sunt fiabile.
Polonia cerea pentru aceasta perioada 284 de milioane de carbon echivalent, iar Estonia 24 de milioane.
Curtea Europeana de Justitie, sesizata printr-un recurs in anulare la decizia Comisiei, a considerat ca executivul european de la Bruxelles a comis „o eroare de drept” invocand, fara sa aduca motivatii, indoieli cu privire la fiabilitatea datelor prezentate de cele doua tari.
In plus, Curtea a reamintit Comisiei ca nu are nici puterea de uniformiza, nici un rol central in elaborarea planului national de alocare al statelor membre.
„Impunand plafoane pentru cote, Comisia s-a substituit, in practica, statelor membre vizate”, considera Tribunalul de Prima Instanta al CEJ, care a anulat deciziile Comisiei Europene.
Comisia nu a dorit sa faca deocamdata comentarii pe marginea deciziei justitiei europene. „Asteptam sa ne fie adusa la cunostinta decizia pentru a-i studia consecintele, ca sa vedem cum sa reactionam”, a explicat Barbara Helfferich, purtatoare de cuvant pe probleme de mediu.
UE a instituit un sistem de schimb de cote de emisii de gaz cu efect de sera pentru a favoriza reducerea acestor emisii si fiecare stat membru elaboreaza un plan national de alocare pentru o perioada de cinci ani precizand cantitatile din cota pe care doreste sa le aloce si cum le va distribui.
Pentru a lupta impotriva incalzirii climei, europenii s-au ajngajat in 2008 sa-si reduca emisiile de gaz cu efect de sera in 2020 cu 20% fata de nivelul din 1990 si au decis sa-si oblige intreprinderile sa-si cumpere drepturile de poluare incepand din 2013, in conditiile in care in prezent acestea se acorda gratuit.
La 22 decembrie 2007 si Romania a depus doua plangeri impotriva Comisiei Europene in problema cotelor alocate pentru poluare. Acestea au fost inregistrate de catre serviciul de grefa al Tribunalului de Prima Instanta si au primit numerele T-483/07 si T-484/07.
Romania a contestat astfel doua decizii ale Comisiei Europene referitoare la reducerea cotelor pentru emisiile de gaze poluante, un demers pe care l-au facut si alte state membre UE, printre care Bulgaria.
Prin prima decizie a Comisiei contestata de Romania a fost redus cu 10% plafonul de emisii pentru Romania pentru anul 2007, iar prin cea de-a doua a fost redus cu 20% plafonul de emisii pentru Romania in perioada 2008-2012.
Romania contesta modul de calcul utilizat de CE. Bucurestiul sustine ca a aplicat un mod de calcul cunoscut si agreat de CE, iar Comisia a utilizat un mod de calcul „netransparent”, modificat in 2007, care a fost aplicat doar in cazul Romaniei si Bulgariei. In documentul trimis de Romania instantei europene se mai argumenteaza ca executivul european si-a depasit atributiile stabilind cote de emisii de gaze, in conditiile in care Comsia poate doar sa respinga sau sa aprobe planul national de alocare a emisiilor, observatie pe care a facut-o si CEJ prin deciziile privitoare la Polonia si Estonia.
„Comisia are obligatia sa respinga un plan national de alocare a emisiilor, daca acesta nu este compatibil cu Anexa III a directivei europene referitoare la schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera” (EU ETS), declara pentru NewsIn, in ianuarie 2008, Lena de Visscher, ofiter de presa al comisarului pentru mediu de atunci, Stavros Dimas.
Anexa III a respectivei directive se refera la criteriile folosite pentru aprobarea planului national de alocare. „Romania a fost corect informata despre datele statistice si metodologia folosite de Comisie”, a adaugat ofiterul de presa al comisarului pentru mediu.
Planul national de alocare nu este rezultatul unei negocieri intre tarile membre UE si Comisia Europeana, ci este rezultatul unei decizii directe a Comisiei, in baza planului national de alocare propus de fiecare stat membru, iar acesta decizie nu se negociaza nici anterior si nici ulterior emiterii ei, potrivit site-ului Ministerului Mediului.
Planul national de alocare al Romaniei a fost notificat spre aprobare Comisiei Europene la data de 13 decembrie 2006. Ulterior, Comisia Europeana a solicitat clarificari pe marginea acestui document, iar ultimele clarificari fusesera transmise in luna august 2007.
Documentul inaintat spre aprobare de Romania propunea Comisiei Europene 83,9 milioane de certificate de emisii, in cadrul schemei pentru anul 2007, si o medie anuala de 95,7 milioane de certificate de emisii, pentru schema din perioada 2008 – 2012.
Fata de propunerile inaintate de autoritatile romane, Comisia Europeana a decis la 26 octombrie 2007 ca plafonul pentru anul 2007 alocat Romaniei este de 74,8 milioane de certificate de emisii, iar plafonul anual, pentru perioada 2008 – 2012, nu poate depasi 75,9 milioane de certificate de emisii.
Departamentul pentru Afaceri Europene a analizat impreuna cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile implicatiile pe care le au asupra Romaniei cele doua decizii ale Comisiei, tinand seama si de informatii primite din partea Ministerului Economiei si Finantelor si a Comisiei Nationale de Prognoza. In baza acestei analize, Executivul a hotarat in sedinta din 19 decembrie sa actioneze Comisia Europeana in instanta, astfel ca Romania a introdus, la 22 decembrie 2007, la Tribunalul de Prima Instanta al Comunitatilor Europene, doua actiuni pentru anularea deciziilor Comisiei din 26 octombrie 2007.
Daca decizia justitiei europene va fi in defavoarea Romaniei, decizia Comisiei Europene, care este executorie, va ramane in vigoare, deoarece nu exista cai de atac. Pana la solutionarea cazului, Romania aplica deciziile Comisiei.
Sursa: NewsIn
