În căutările noastre de locuințe mai bune și mai performante, am ajuns la ansamblul rezidențial Central District din București, la recomandarea România Green Building Council.
Elena Rastei, coordonatorul certificării GREEN HOMES pentru Forty Management, ne-a prezentat proiectul ca fiind un model de bune practici în sectorul rezidențial: „Certificări precum GREEN HOMES/LEED/BREEAM și altele similare evaluează o varietate de elemente: pornind de la tipul terenului, accesul la transport public și mijloace alternative de transport, până la sursa și tipul materialelor folosite, eficiența energetică, calitatea mediului interior, gestionarea eficientă a deșeurilor atât în etapa de șantier cât și în perioada de operare, reducerea consumului de apă și multe altele.
Central District a îmbunătățit spațiul urban instalând, în primul rând, o combinație de terase verzi de tip intensiv (mentenanță ridicată, sistem de irigații prin picurare, plante și copaci cu înălțimi de până la 3 m) și extensiv (mentenanță redusă, iarbă și plante locale ușor adaptabile) și prin regererarea unui teren dezafectat. O altă particularitate contribuie semnificativ la sustenabilitatea ridicată a clădirii este implementarea unui sistem de sortare a deșeurilor pe șase fracții, inclusiv pentru biodeseuri și ulei uzat, ca măsură în cadrul certificării „Zero Waste”. În plus, au fost implementate soluții pentru reducerea consumului de energie și de apă. Calitatea mediului interior este superioară datorită finisajelor cu conținut redus de compuși organici volatili toxici, a ventilației naturale și a unui grad ridicat de iluminare naturală. De asemenea, locatarii vor beneficia de un program complex de educație pe tema economiei circulare cu focus pe prevenirea generării de deșeuri, consum responsabil, sortarea deșeurilor și compost”
Aveam să aflăm mai târziu direct de la dezvoltator că proiectul a câștigat un premiu internațional la o competiție renumită care a avut loc la Londra, European Property Awards, în octombrie 2017. Atunci, ansamblul Central District a fost desemnat că fiind cea mai performantă clădire rezidențială din România, elementele sustenabile implementate jucând un rol extrem de important în decizia juriului.
Curiozitatea ne-a adus față în față cu domnul Lucian Azoitei, CEO Forty Management și dezvoltatorul ansamblului rezidențial Central District. Lucian Azoitei este unul dintre pionierii în domeniul construcțiilor verzi în domeniul rezidențial din România. După o discuție extrem de interesantă, acesta ne-a îndrumat spre echipa Craft House, proiectantul general: „În cazul Central District Cuza 99, nu am luat în considerare să construim o clădire „verde” inițial. Arhitecții de la Craft House, creând un concept arhitectural ce înseamnă peste 800 mp de jardiniere cu plante și pomi, concept unic în România, ne-au condus în direcția construirii unei clădiri verzi, ca o continuare și o evoluție de la acest concept. Este o premieră în București ca la acest nivel de preț de vânzare să se atingă un standard atât de înalt de performanță sustenabilă a clădirii.”
Echipa Craft House, coordonată de către domnul Dragoș Antonescu, ne-a cucerit de la prima discuție despre acoperișuri verzi, copaci pe blocuri și muncă militantă de-a lungul a peste șapte ani de promovare a unor concepte arhitecturale îndrăznețe, cu integrarea elementelor de acoperiș verde intensiv, extrem de pretențios în majoritatea proiectelor executate.
Reporter Ecomagazin: Care au fost principalele provocări prezentate de proiectul Central District pentru Craft House, în calitate de proiectant general, și cum au fost acestea depășite?
Echipa Craft House: Provocările au fost mari. CraftHouse este în primul rând un proiectant de case, de locuințe individuale. Central District de pe Cuza99 este primul bloc proiectat de CraftHouse și l-am tratat, pe cât s-a putut, că pe o locuința individuală.
În faza de concept ne-am concentrat pe 2 direcții: (1) realizarea unui imobil care să corespundă crezului nostru despre cum ar trebui să se construiască și să se locuiască astăzi și (2) maximizarea randamentului financiar al investiției în condițiile impuse de reglementările urbanistice.
Prima mare provocare a fost formă parcelei pe care s-a construit blocul, cu un acces destul de îngust la stradă, perimetrul neregulat și apoi vecinătățile ce înconjurau terenul. Am ales că parterul să nu fie locuibil și să aibă o înălțime cât mai mare, în așa fel încât, începând chiar de la etajul 1, apartamentele să înceapă să „scape” de impresurarea clădirilor vecine.
Ideea unui bloc înverzit, în care fiecare apartament să aibă acces imediat la o oază de vegetație, a stat la baza conceptului Cuza99. Invitarea naturii în și lângă casă, prin crearea de zone în care să se „infiltreze” puterea viețîi generate de natură, este un adevărat trade mark al proiectelor CraftHouse. Nu vrem să facem altfel. Refuzăm să concepem clădiri fără vegetație. Că să vorbim pe șleau, de fapt, provocarea mare a fost cum să conectăm toate apartamentele la un colț verde. Spațiile cu vegetație au fost astfel distribuite încât și cel mai mic apartament să aibă o jardinieră generoasă, apartamentele mai mari beneficiind chiar de terase verzi.
Spațiul verde aduce și el provocările lui; una dintre cele mai importante este comportamentul în timp. Unele plante au nevoie de îngrijire permanentă, plantele mari au nevoie de spațiu de dezvoltare, de creștere. Soluția a avut mai multe componente. Pe lângă selecția atentă a plantelor, am conceput împreună cu dezvoltatorul un scenariu de mentenanță, un sistem centralizat de irigațîi și iluminare, care să conserve aspectul și identitatea clădirii, să minimizeze riscul de erori în întreținerea plantelor și să nu împovăreze locatarii cu grijă constanța pentru întreținerea spațiilor verzi.
Au fost și numeroase alte provocări, însoțind permanent procesul de proiectare. Au fost luni de entuziasm și brainstorming, de upgradare a ideilor întreținute de o chimie bună între noi și dezvoltator, de intenția comună de a realiza o clădire valoroasă pentru cei care o vor locui, dar și pentru cei care îi vor simți prezența zi de zi, vecini și trecători. S-au făcut neobișnuit de multe variante pt layout-ul interior; ne-am străduit împreună cu dezvoltatorul că proiectul să fie interesant pentru mai multe categorii de cumpărători, să invităm să locuiască aici și oameni cu bugete mai mici, dar cu anumite standarde.
Rezultatul este o clădire în care etajele nu repetă aceeași configurație. Nivelurile inferioare au mai multe unități locative, cu suprafețe mai mici, iar în zonele superioare se desfășoară apartamente cu suprafețe foarte generoase. Sunt și apartamente cu terase foarte mari (între 140 și 300 mp), adevărate curți de verdeață, cu gazon, copaci, spațîi de relaxare amenajate cu funcțiuni pe care în mod uzual le găsim la casele individuale premium.
A fost un drum lung, sinuos, cu multe prefaceri, pentru a crea spațîi cât mai atractive din punct de vedere al locuirii și accesibile pentru un registru mai larg de beneficiari.
R.E: Care sunt soluțiile pe care ați reușit să le implementați în acest proiect și care va reprezintă în mod deosebit?
C.H: Într-un fond construit aglomerat, care nu da mari speranțe spațiilor verzi, am reușit să aducem câte o bucățică de verde acolo unde contează mai mult pentru locatari, în proximitatea fiecărui apartament. Este o clădire vie, animată, plină de natură, plină de viață, al cărei aspect și culoare evoluează ciclic odată cu succesiunea anotimpurilor.
Mai mult decât atât, am reușit să implementăm un concept nou pe piață românească, de modularitate a apartamentelor. Având în minte că locuința poate fi o investiție pentru o viață, iar viață se schimbă, trecem din etapă în etapă, iar nevoile de locuire evoluează și ele, unele dintre apartamente au fost concepute astfel încât să poată fi recompartimentate ulterior. Instalațiile, golurile de uși au fost realizate astfel încât la o eventuală reconfigurare, intervențiile necesare să fie minime. De exemplu, după nevoile beneficiarului, un apartament de 4 camere poate să devină un apartament de 3 camere + o garsonieră complet independente.
În același timp, ne-am propus și sper că am reușit să înseninăm frunțile trecătorilor, să demonstrăm că se poate locui și la bloc de o manieră mai frumoasă. Toate fațadele blocului, nu doar cele cu vizibilitate maximă, din stradă, au fost tratate cu atenție, fără economie. Decorarea cu plante, iluminatul exterior, mascarea „accesoriilor” tehnice (aparate de aer condiționat, scurgeri, branșamente) au fost gândite (și din fericire, puse și în opera) pentru că atât vecinii cât și trecătorii, din orice unghi ar privi, să aibă o imagine plăcută, unitară. Toate acestea au făcut ca blocul CUZA99 să fie un succes, vânzându-se aproape integral din faza de proiect. Poate va deveni un simbol al zonei respective, un pol de echilibru, de frumos și firesc.
R.E: Care este mesajul dumneavoastră către industria serviciilor de proiectare?
C.H: Succesul acestui proiect este un exemplu clar că piață e pregătită să cumpere calitate. Datoria principala a noastră, a proiectanților, este să demonstrăm că lucrurile se pot face în egală măsură frumoase, funcționale, de calitate și eficiente că business. Practic doar așa ar trebui făcute clădirile! O locuință, un cămin e mult mai mult decât un acoperiș deasupra capului.
Trebuie că pe lângă chestiunile tehnice și estetice, pe care oricum suntem angajați să le rezolvăm, să ne punemin pielea celor care vor folosi casele pe care le gândim. În esență, e o chestiune de atitudine, de modul în care fiecare înțelege să își facă profesia. Proiectanțîi, și aici mă refer în special la arhitecți, au datoria de a fi aliațîi atât ai dezvoltatorului, cât și ai beneficiarilor finali, ai celor care se vor mută și locui în și lângă clădirile pe care le proiectăm. Numai dacă privim lucrurile astfel, la sfârșit, toată lumea poate fi mulțumită. Bineînțeles că este greu și necesită un balans necontenit combinat cu multă fermitate, dar numai așa poate breaslă proiectanților să aducă constant valoare în ceea ce se construiește în România de azi.
Majoritatea dezvoltatorilor se tem de costurile mai ridicate asociate soluțiilor verzi. După interviul cu reprezentanțîi CraftHouse, am încercat să aflăm de la CEO-ul Forty Management dacă îngrijorările sunt justificate și cum le-a depășit.
Lucian Azoitei: O clădire verde înseamnă totuși aplicarea unor soluții constructive și tehnice ce nu sunt ieftine. Am investit cu circa 20% mai mult în construirea acestui proiect, comparativ cu unul standard, însă ne-am diferențiat semnificativ de majoritea ofertelor din piață, în primul rând din punct de vedere a calității și a performanței sustenabile a clădirii.
Totuși, principalul beneficiar este clientul final, ce va avea costuri de întreținere și mentenanță mult mai scăzute decât la o clădire normală. Din păcate, în majoritatea cazurilor, analizele se fac strict pe cost și nu într-un raport cost/beneficii pe termen scurt sau lung. Noi am făcut-o fără a fi nevoiți, strict pentru că vrem să construim sustenabil și pentru că filozofia noastră de business este de a crea ceva și nu de a genera maximă eficiență fără a lua în calcul principalii noștri parteneri – clienții. Noi considerăm că apariția unor costuri suplimentare pentru a genera o clădire verde sunt acceptabile pentru imaginea și impactul acestui atribut în față clienților noștri.
În încheiere, domnul Azoitei ne-a sfătuit să gândim pe termen lung atunci când ne gândim să cumpărăm o locuința: „Achiziția unei locuințe este cea mai mare cheltuiala pe care o face cineva într-o viață, cost ce de multe ori se achita în zeci de ani. Asta înseamnă că este o investiție obligatorie pe termen lung. Trebuie ales cu mare atenție, privind în perspectiva, și întodeauna având în minte ce se va întâmplă și cât va valora respectivă casă în 10 sau 20 de ani, totul pentru a proteja cât mai bine suma mare de bani plătită. O casă bine poziționată, cu potențial, având costuri de întreținere mici și cât mai nouă are șanse mari de a proteja această investiție. Sfatul meu este să aleagă în perspectiva. Poate astăzi se achita mai mult decât cea mai facilă alegere, dar pe termen lung alegerea produsului mai scump poate fi mai bună.”