Volumul fragmentelor din plastic, care plutesc in deriva in nord-estul Oceanului Pacific, a crescut de 100 de ori in ultimii 40 de ani, efectele acestui proces putand influenta evolutia organismelor marine, trag un semnal de alarma experti de la Institutul de Oceanografie Scripps, din San Diego, in urma unor studii detaliate in zone vaste ale coastei pacifice a Californiei.
“Nu ne asteptam sa descoperit atat de multe deseuri”, si-a exprimat surprinderea Miriam Goldstein, constatand o tendinta clara de crestere a volumului sloiurilor plutitoare, transmite AP.
Tot ceea ce ajunge in ocean fie se descompune, fie se lasa in partea de jos a acestuia, ori este strivit si dezagregat sub impactul valurilor si a radiatiei solare in fragmente mici de circa 2-3 centimetri sau chiar mai mici.
Oceanografii isi exprimasera anterior temerea ca fragmentele mici de plastic ar putea ajunge in caile respiratorii ale balenelor, delfinilor si altor mamifere.
De data aceasta, oamenii de stiinta de la cunoscutul Institut Scripps au scos in evidenta si alte consecinte ale acumularii de deseuri din plastic in ocean. Bunaoara, paianjenii de mare Halobates sericeus care se multiplica rapid pe fragmentele de plastic ce plutesc in ocean, pe care isi depun ouale. Cu 40 de ani in urma un astfel de fenomen nu se intampla. In plus, in cazul a 9% din pestele prins intre insulele Hawaii si California s-au detectat resturi de plastic in stomac.
Conform estimarilor, pestii de la adancimi nu prea mari pot absorbi pana la 12.000-24.000 de tone de plastic pe an.
Oamenii de stiinta sunt de acord ca pentru acele specii marine, care au nevoie de o platforma plutitoare, prezenta deseurilor in ocean ar putea fi un avantaj evolutiv, cum ar fi crabii, scoicile si chiar anumite tipuri de pesti carora le place sa se ascunda printre obiecte plutitoare. Insa pentru restul faunei marine, insulele de gunoaie din pet-uri constituie un mediu nevaforabil, mai ales din cauza toxicitatii deseurilor.