Nu in urma cu mult timp, romanilor le-a trecut pentru prima oara pe la ureche un nou termen: „organisme modificate genetic”. La o prima ascultare am putea spune ca suna ciudat sau mai degraba neortodox, asa cum multi au vociferat pana acum. Toti oamenii cu care am vorbit pana in acest moment despre OMG-uri erau in mare parte impotriva acestui nou tip de tehnologie, dar fara nici un argument real, ci, mai mult decat atat, am observat o dezinformare in masa. Doru BemPoate ca multi vor spune: „Dar merele alea mari ca de plastic, rosiile alea perfecte, ardeii grasii ca de vitrina care nu au nici un gust, toate acestea nu spun destule despre modificatul genetic?” Ei bine, nu! Si, mai mult decat atat, nici una din cele mentionate mai sus nu are nici cea mai mica legatura cu OMG-urile. Toti am crezut sau credem ca acest „modificat genetic” cuprinde toata gama fructelor si legumelor cu aspect edenic de „fond plastic”. Si aici nu pot spune decat ca este vorba de dezinformare.Producatorii de insecticide se simt amenintatiIn primul si in primul rand am aflat ca legumele si fructele despre care vorbeam mai sus sunt un produs al agro-chimiei sau, mai pe romaneste, al chimicalelor cu care acestea sunt stropite si hranite. Bineinteles ca un produs toxic afecteaza intr-o oarecare masura si fructul sau leguma respectiva. Dar unde le gasim pe cele modificate genetic? Pana in acest moment, singurele OMG-uri destinate consumului uman sunt soia si porumbul. La nivel mondial exista in momentul de fata aproximativ 30 de plante MG. Dezvoltarea stiintei din acest secol aduce lucruri noi si in agricultura prin biotehnologie. Daca pana in urma cu 12 ani fermierii care cultivau porumb se confruntau cu o problema destul de complicata si anume: viermele sfredelitor; acum au o optiune mult mai buna si eficace – anume – porumbul modificat genetic. Expertii in biotehnologie, dupa ani indelungati de cercetari, au reusit sa introduca o informatie in samanta porumbului pentru a indeparta acest vierme sfredelitor din culturile de porumb. Cercetarile au scos la iveala trei feluri de organisme modificate genetic: cu rezistenta crescuta la atacurile insectelor, altele rezistente la diferite infectii virale si altele cu toleranta crescuta la ierbicide. Beneficiile sunt faptul ca viermele nu mai ataca planta, porumbul se dezvolta la capacitatea lui maxima pe cale naturala si nu se mai folosesc substantele chimice. Si din acest punct de vedere, problema se pune in felul urmator: ce se intampla cu marii producatori de insecticide, pesticide si ierbicide? Daca OMG-urile ar intra in legalitate si in UE, consumul de chimicale destinat agriculturii ar fi cu mult diminuat. Extrapoland, putem spune ca ne confruntam cu o problema asemanatoare aurului negru – petrolul. Cu toate ca de mult timp exista variante ecologice, ceea ce ar diminua semnificativ incalzirea globala, marile puteri, dar si marile companii care guverneaza piata petrolului se incapataneaza sa nu lase pe piata si o alternativa ecologica. Intr-adevar pierderile economice ale unor asemenea companii si tari ar fi uriase. Dar nimeni nu se gandeste la consecintele devastatoare care se pot manifesta in urmatorii ani, tocmai din cauza catorva oameni care guverneaza piata petrolului. Cam asa se intampla si cu OMG-urile. Se pare ca si piata lumii agricole se confrunta cu un razboi economic. Costurile sunt mai mici cu 20-25 la suta cand vorbim de OMG, creste productivitatea, biotehnologia inseamna mai putin efort si cheltuieli pentru fermier, atat la cultivarea cat si la intretinerea plantelor, iar productia poate satisface cererea de alimente de pe piata. Cum ar fi ca pretul alimentelor sa scada maine cu 25 la suta?Oficialii UE, pe culmea ipocrizieiCulmea este ca pana in acest moment UE nu are nici un fel de raport stiintific exact pe care sa se poata baza atunci cand vorbeste de implicatiile biotehnologiei in sanatatea umana. Mai mult decat atat, este binecunoscut faptul ca UE importa masiv carne de vita, de pui si alte derivate din Brazilia. La fel de cunoscut este faptul ca toate aceste animale sunt hranite cu OMG. Asta inseamna ca populatia UE consuma un produs care este interzis de autoritatile de la Bruxelles. Scenariul cel mai plauzibil este ca firmele producatoare de substante pentru chimizarea agriculturii au nevoie de un ragaz pentru a-si amortiza investitiile si pentru a se putea reprofila pe biotehnologie. Operatiunea de infricosare a publicului este usor de realizat, avand precedente istorice. De pilda, introducerea cartofului, importat tot din SUA, ca si plantele tip OMG, s-a izbit de reticenta francezilor, care credeau ca tuberculii produc… tuberculoza. Chiar daca oficialii UE, promovand interesele producatorilor de insecticide si pesticide, interzic folosirea plantelor realizate prin biotehnologie in cultura, ele permit importurile pentru a nu accentua criza alimentara si a nu creste preturile, la niveluri care ar genera mari proteste sociale. Desi pana in acest moment nu este cunoscut nici un caz in care sa-i fi fost afectata sanatatea sau viata unui om in urma consumului de OMG, temerile atent intretinute de catre campanii derulate de ONG-uri fac ca opinia publica sa respinga biotehnologia, in loc sa se revolte ca este obligata la plata facturii pentru importurile de alimente.
Biotehnologia – un nou concept agrar
Cele mai puternice, dar si cele mai controversate companii producatoare de seminte sunt din SUA. Domeniul cunoaste o expansiune economica fara precedent pe piata agrara mondiala. Una dintre tarile cel mai recent intrate in grupul agriculturilor ce folosesc OMG este Brazilia, aceasta devenind una din cele mai mari tari producatoare de porumb si soia modificate genetic. Brazilia a devenit deja un „urias” pe piata mondiala la exportul de carne de vita, de pui, porumb MG, soia MG, piele de vaca, legume si fructe. Investitiile facute in Brazilia pentru productia de OMG depasesc un miliard de dolari. Numai culturile de soia produsa prin biotehnologie ating in jur de 12,5 milioane ha. O dezvoltare puternica a OMG-urilor este cunoscuta si in China, India, Africa de Sud, Columbia, Argentina, si poate ca in curand si in Europa. Dupa cifrele disponibile, in acest moment, aproape jumatate de glob se hraneste cu produse MG.
Sursa: Gardianul
