Angajatii Directiei Silvice Suceava sunt mobilizati in aceasta perioada, la nivelul intregului judet, intr-o ampla actiune de control al regenerarilor, atat in fondul forestier de stat pe care il administreaza, cat si pe suprafetele de padure proprietate privata, pe care le administreaza in baza contractelor incheiate. In total, suprafata vizata de aceasta actiune de control depaseste 43.000 de hectare de fond forestier, raspandit la nivelul tuturor ocoalelor silvice din judet.
Masura a fost dispusa de seful Directiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, pentru a avea o viziune clara asupra reusitelor actiunilor de regenerare a padurilor desfasurate in anii precedenti, precum si a masurilor care trebuie luate pentru campania de regenerare a fondului forestier de anul viitor.
„Controlul anual al regenerarilor este o lucrare tehnica de o deosebita importanta, prin care se determina starea regenerarilor si se stabilesc masurile necesare in vederea dezvoltarii normale a acestora, pana la realizarea starii de masiv. Scopul controlului regenerarilor este de a determina reusita acestora si modul in care acestea s-au dezvoltat, precum si de a stabili lucrarile ce trebuie executate in continuare, in vederea realizarii compozitiei tel, prevazute in documentatiile tehnice”, a declarat seful silvicultorilor suceveni, Sorin Ciobanu.
Control in doua etape
Obiectul controlului anual il constituie toate suprafetele regenerate pe cale naturala, mixta sau artificiala care nu au realizat starea de masiv. Starea de masiv reprezinta momentul din care o regenerare se poate dezvolta independent, fara a mai necesita lucrari de completari si intretineri.
„Controlul anual al regenerarilor se executa in functie de natura si stadiul de dezvoltare a regenerarii, in doua etape. Etapa I se refera numai la suprafetele pe care se asigura regenerarea naturala a padurilor, in perioada in care semintisul se afla sub arboretul matern si pana la trecerea unui sezon de vegetatie de la executarea taierilor definitive. Etapa a II-a se executa in suprafetele care se regenereaza in totalitate pe cale naturala, mixta sau artificiala si incepe dupa trecerea unui sezon de vegetatie de la executarea taierii definitive, in cazul regenerarii naturale integrale, de la executarea completarii regenerarii naturale cu regenerarea mixta, sau de la executarea impaduririlor, in cazul regenerarilor artificiale”, a explicat inginerul Dorin Strugariu, seful Biroului de regenerare a padurilor.
Suprafata pe care se desfasoara controlul anual al regenerarilor, in etapa I, este de 32.650 de hectare, din care 20.110 ha regenerate natural (19.335 ha suprafata cu taieri intermediare si 775 ha, suprafete in care s-a executat ultima taiere) si 12.540 ha suprafete neregenerate, pentru care se propune parcurgerea cu lucrari de ajutorare a regenerarii naturale a unei suprafete de 1080 ha.
Etapa a II-a a controlului anul al regenerarilor cuprinde aproape 11.000 de hectare, din care 6.148 ha regenerari artificiale si 2.982 ha regenerari naturale, in fondul forestier de stat, la care se mai adauga 1730 ha de regenerari artificiale si 97 ha regenerari naturale, in fondul forestier privat, administrat de Directia Silvica Suceava, in baza controalelor incheiate.
„Pentru calculul reusitei regenerarilor se utilizeaza suprafete de proba, de forma dreptunghiulara, de dimensiuni de 5 m x 1 m, pentru etapa I de control, respectiv 100 mp sau 200 de mp pentru etapa II de control, in functie de marimea suprafetei regenerate”, a adaugat Dorin Strugariu.
Amplasarea in teren a suprafetelor de proba se face utilizand o retea rectangulara, iar materializarea acestora in teren se face prin tarusi confectionati din lemn, vopsiti ca capatul superior in rosu (10-15 cm).
Reusita regenerarilor este conditionata de calitatea lucrarilor si a puietilor care se planteaza, in vederea producerii unor pierderi minime.
In functie de constatarile din teren ale silvicultorilor, pentru realizarea starii de masiv a suprafetelor forestiere inspectate, se prevad lucrarile necesare, precum completarea sau refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizari de sol sau rarirea puietilor, masuri menite sa asigure regenerarea corecta a padurilor judetului.
