Desi principiul reciclarii deseurilor electrice, electronice, electrocasnice, IT&C ori de surse de iluminat este „poluatorul plateste”, taxa de Timbru Verde o platim noi, cumparatorii produselor. Unde se duc si pe ce se cheltuiesc acesti bani puteti afla in cele ce urmeaza.
Atat legislatia europeana, cat si cea romaneasca prevad o serie de norme pentru a proteja mediul si obliga producatorii de echipamente electrice, electronice si electrocasnice (DEEE), surse de iluminat sau produse IT&C, importatorii sau firmele care asambleaza, caci tot activitate de productie se cheama, sa colecteze, sa recicleze si sa valorifice produsele scoase din uz. Teoretic, reciclarea este o cheltuiala pe care producatorul este obligat sa si-o asume. Pentru a acoperi aceste cheltuieli, producatorii, importatorii sau vanzatorii au posibilitatea legala de a cere o suma de bani clientilor, la vanzare, sub forma unui adaos la pretul produselor. Se prefera ca acest adaos sa fie clar evidentiat. Este o taxa vizibila separat. Se aplica tuturor produselor din categoriile amintite si, daca la asta va ganditi, plata ei nu poate fi evitata. Timbrul Verde. Este taxa pe care o platim pentru a finanta activitatile de protejare a mediului.
Asociatii nonprofit, finantate de aceasta taxa
Trebuie spus ca taxa de Timbru Verde nu intra in categoria profiturilor vanzatorilor sau producatorilor. Acestia sunt obligati prin lege sa protejeze mediul inconjurator. Sistemul la care s-a ajuns in prezent, astfel incat obiectivul de mediu sa fie atins, dar vanzatorii, indeosebi cei mici, sa nu „geama” sub povara obligatiei, poate fi rezumat simplu: asociatii nonprofit cu destinatie speciala. Producatorii sau importatorii s-au inrolat liber, in functie de alegerea fiecaruia, in asociatii pe umerii carora s-a mutat responsabilitatea reciclarii. Sunt mai multe asociatii de acest fel in Romania.
Recolamp, spre exemplu, s-a infiintat in 2007 prin asocierea firmelor Philips Romania, Osram Romania, GE Hungary ZRT si Narva SRL. In prezent, are peste 100 de membri, iar responsabilitatea si scopul sau sunt reciclarea surselor de iluminat, incluzand aici lampi fluorescente, cu descarcare in gaze de inalta intensitate, cu vapori de sodiu si alte echipamente de difuzat lumina, cu exceptia becurilor cu filament.
ECO TIC, alta asociatie de acest gen, se ocupa de reciclarea echipamentelor IT&C. RoRec este alta entitate nonprofit din Romania, infiintata prin asocierea firmelor Amica, Arctic, BSH Electrocasnice, Candy Hoover, Electrolux, Gorenje, Indesit, Philips DAP, Groupe SEB si Whirlpool, si care a preluat obligatia acestora privind reciclarea DEEE. Nu este singura asociatie, legea permite infiintarea oricator astfel de organizatii, producatorii, importatorii sau vanzatorii avand posibilitatea sa se asocieze oricum doresc. Domo Retail SA, Asesoft Distribution SRL, Singer Appliences si ABN Systems au format alta asociatie, Environ, care se ocupa de reciclarea DEEE.
Timbrul Verde, in circuit privat
Daca o societate comerciala nu produce, nu importa si nu asambleaza echipamente din categoriile amintite, nu este obligata sa intre intr-o asociatie ori sa puna la punct un sistem de reciclare, ci cumpara produse de la importator sau producator, care ii factureaza Timbrul Verde, pe care, la randul sau, il factureaza clientului final, consumatorul. Practic, sumele de bani stranse prin plata taxei de Timbru Verde fac drumul inapoi catre producatori sau importatori, care le varsa in bugetele asociatiilor in care sunt inscrisi. Acestia, o data la doi ani, depun un plan de marketing cu ajutorul caruia se reautorizeaza si prin care fundamenteaza valoarea taxei de Timbru Verde. Banii primiti de o asociatie sunt cheltuiti pe trei directii principale, potrivit explicatiilor lui Raul Pop, director general la Recolamp: logistica, si anume colectare, sortare, transport si valorificare a deseurilor, activitati de marketing, promovare si educatie si acoperirea cheltuielilor de functionare. „Valoarea Timbrului Verde este determinata de producatori pe baza unor calcule estimative in avans. Pe masura ce cresc cantitatile de deseuri colectate, cheltuielile devin mai mari, motiv pentru care bugetul alocat acestei activitati trebuie sa creasca in acelasi timp si in aceeasi masura in care scade bugetul alocat activitatilor educative, de constientizare a populatiei privind necesitatea reciclarii”, a explicat Raul Pop.
Sursa: Gazeta de Sud
