Recifele de corali, viitoare cimitire marine

Aciditatea crescuta a oceanului va distruge in cateva zeci de ani recifele si jumatate din actuala fauna marina

Sunt decimate de explozibilii pescarilor, distruse de turistii inconstienti si imbolnavite de incalzirea globala. Recifele de corali de pe intreg globul risca sa dispara complet pana in 2050 din cauza emisiilor de carbon si a cresterii aciditatii oceanelor, avertizeaza o coalitie internationala de oameni de stiinta.

Semnalul de alarma a fost tras de un grup de 17 cercetatori marini, semnatarii celei mai extinse analize asupra recifelor de corali realizate vreodata. Studiul, publicat de revista „Science”, arata ca emisiile de carbon prezente in concentratii din ce in ce mai mari in atmosfera sunt absorbite de oceane, iar apa devine mult mai acida.

Apa acida impiedica formarea scheletului

Aciditatea crescuta impie-dica coralii sa-si calcifieze scheletul, condamnandu-i practic la moarte. Recifele de corali sunt extrem de importante pentru foarte multe specii de pesti, ale caror viata si inmultire depind de aceste adevarate „crese” marine.

Potrivit studiului, bancurile de pesti din zona recifelor de corali asiatice hranesc peste un miliard de oameni. Valoarea economica globala a acestora este estimata la 30 miliarde de dolari. Cel mai mare lant de corali din lume este Marea Bariera de Corali, care se intinde pe o lungime de 1.600 de mile marine in largul coastelor australiene.

Punand umarul la incalzirea planetei, „am creat pe Pamant niste conditii pe care speciile existente astazi nu le-au experimentat niciodata”, arata Robert Steneck, profesor in stiinte marine la University of Maine.

Oceanul carbogazificat

Oceanele absorb circa un sfert din emisiile de dioxid de carbon. Aceasta absorbtie reduce impactul incalzirii atmosferei, insa modifica dramatic compozitia chimica a apei. Odata ajuns in ocean, dioxidul de carbon produce acid carbonic, aceeasi substanta folosita la carbogazificarea bauturilor racoritoare.

Acesta devine extrem de nociv, deoarece dizolva mineralele folosite de corali pentru a se dezvolta. „Cresterea rapida a concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera si, implicit, a aciditatii oceanelor va reprezenta o ultima insulta la adresa acestor importante ecosisteme”, arata studiul.

„Oceanele devenite mai calde si mai acide ameninta cu extinctia recifelor de corali, lasand oamenii fara aparare in fata inundatiilor, eroziunilor si a penuriei de hrana marina”, a subliniat unul dintre principalii autori ai studiului, cercetatorul Ove Hoegh-Guldberg. Acesta avertizeaza ca, in lipsa unor masuri urgente, recifele si toata fauna marina care depinde de ele nu vor supravietui acestui secol.

Trei scenarii ale unei tragedii

Cercetatorii au intocmit trei scenarii posibile, folosind prognozele privind emisiile de gaze cu efect de sera realizate de Consiliul Interguvernamental al ONU asupra Schimbarii Climatice.

Emisiile de carbon din atmosfera sunt masurate in asa-numitele ppm („parts per milion” – parti estimative la un milion), iar nivelurile actuale sunt situate la 380 ppm. Prognozele au fost combinate cu simulari pe computer, prin care oamenii de stiinta au vrut sa vada modul in care echilibrul chimic al oceanului se schimba atunci cand nivelurile de CO2 variaza de la 280 la 500 ppm.

Scenariul A arata ca, in cazul in care emisiile de gaze se stabilizeaza la nivelul actual, de 380 ppm, recifele de corali vor fi afectate, insa vor reusi sa supravietuiasca.

Potrivit Scenariului B, in care emisiile de gaze continua sa creasca la rata actuala, pana la nivelul de 450-500 ppm, iar temperatura oceanului creste cu 3,6 grade Celsius, „eroziunea recifelor va depasi procesul de calcifiere”. „Densitatea si diversitatea coralilor vor intra in declin, determinand o reducere a diversitatii habitatelor si la o pierdere a biodiversitatii marine, inclusiv a pestilor si neverterbratelor care traiesc printre corali.

Scenariul C, in care nivelul gazelor din atmosfera ajunge la 500-600 ppm, iar temperatura oceanului creste cu peste 5,4 grade Celsius, este cel mai dramatic. „Schimbarile climatice vor transforma recifele in niste schelete in prabusire”, subliniaza expertii. Tot ei arata ca jumatate din speciile marine ale oceanului vor disparea.

Recifele inecate

In aceste conditii, recifele se vor transforma rapid in niste bancuri de ramasite supuse eroziunii. Astfel de brese exista deja in Marea Bariera de Corali, unde populatii dense de corali au disparut in ultimii 50-100 de ani. Totodata, cresterea rapida a nivelului marii, combinata cu o stagnare in dezvoltarea coralilor, va crea asa-numitul fenomen de „inec” al recifelor.

Potrivit cercetatorilor, daca scenariile pot fi privite cu circumspectie, faptul ca aciditatea oceanelor creste rapid este un lucru deja dovedit. In plus, ei arata ca aceasta aciditate afecteaza nu numai recifele, ci si toate animalele marine care dezvolta schelete similare, cum ar fi stridiile sau scoicile.

Coralii albi sunt cei mai bolnavi

Sanatatea coralilor se afla intr-un continuu declin de cateva decenii. Poluarea si pescuitul agresiv produc stricaciuni asupra delicatelor ecosisteme. Nutrimentele care se scurg de pe suprafetele agricole cauzeaza inflorirea algelor si duce, implicit, la inabusirea coralilor. Recifele de corali sunt afectate grav si de inalbire, fenomen cauzat de decolorarea sau distrugerea algelor.

Astfel, polipul capata un deficit de nutrienti. Numeroase incidente de decolorare a coralilor s-au produs in 1979 si 1980, in recifele din jurul insulei Okinawa, din Insula Easter, din nordul Australiei si din Marea Caraibelor.

In 1986 si 1988, decolorarile au facut ravagii in Taiwan, Hawaii, Fiji, Insula Mayotte si de-a lungul Marii Bariere de Corali din Australia. Cea mai extinsa decolorare a fost cea din 1998, care a afectat recife din Oceanul Indian, Pacific, Marea Rosie, Golful Persic si Marea Caraibelor.

In unele zone, 100% din corali s-au decolorat, iar 70% au murit. Cauza aparitiei decolorarii nu este inca foarte clara. Suspecte sunt insa poluarea, incalzirea globala, radiatiile ultraviolete si apa neobisnuit de calda.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *